În contextul excedentului de vaccinuri COVID-19, grupurile farmaceutice Pfizer Inc şi BioNTech au venit cu o nouă propunere către Uniunea Europeană, conform căreia statele membre să plătească jumătate din preţul pentru fiecare din cele aproximativ 70 de milioane de doze de vaccin Covid anulate, informează cotidianul Financial Times.

Citând surse din apropierea discuţiilor, Financial Times susţine că blocul comunitar negociază un acord revizuit cu BioNTech/Pfizer, în pofida faptului că Parchetul European a deschis o anchetă privind contractul iniţial semnat cu compania Pfizer/BioNTech în primăvara lui 2021.

Noul contract include atât o prevedere conform căreia statele membre să plătească jumătate din preţ, adică aproximativ 10 euro, pentru fiecare din cele aproximativ 70 de milioane de doze de vaccin anulate în fiecare an până în 2026, precum şi posibilitatea UE de a face trecerea la noi tipuri de vaccin concepute pentru orice viitoare versiuni ale virusului.

În luna ianuarie a acestui an Reuters a dezvăluit că se poartă discuţii între UE şi cei doi producători de medicamente în ideea de a reduce cele 500 de milioane de doze de vaccin COVID-19 pe care Bruxelles-ul s-a angajat să le cumpere în acest an, în schimbul unui preţ mai mare.

Negocierile cu BioNTech/Pfizer vin într-un moment în care blocul comunitar vrea să îşi revizuiască legislaţia care reglementează industria sa farmaceutică, evaluată la 148 de miliarde de dolari, în speranţa că astfel va relansa investiţiile şi va extinde accesul la medicamente ieftine, într-un moment în care bugetele pentru sănătate sunt afectate de costul tratării COVID-19.

Pfizer nu a dorit să comenteze articolul din Financial Times, citând clauzele de confidenţialitate, dar a spus că discuţiile cu Comisia Europeană s-au derulat „cu bun credinţă de către toate părţile” şi că grupul este angajat să găsească „soluţii pragmatice”.

Însă un acord revizuit între blocul comunitar şi BioNTech/Pfizer ar reprezenta o ameninţare existenţială pentru programele de vaccinuri Covid-19 ale altor producători de vaccinuri, în condiţiile în care comenzile primite de rivali de la UE în perioada pandemiei au fost semnificativ mai mici.

„Dacă BioNTech/Pfizer va furniza aproximativ 70 de milioane de doze de vaccin pe an în următorii ani asta e practic aproape toată piaţa”, s spus o sursă din apropierea negocierilor.

Contractul semnat în luna mai 2021 de Comisia Europeană şi Pfizer/BioNTech a acoperit 900 de milioane de doze de vaccin care urmau să fie livrate în 2022 şi în 2023, cu opţiunea de a comanda alte 900 de milioane de doze. Acesta este cel mai important contract pentru vaccinuri împotriva COVID-19 semnat de Comisie şi va domina portofoliul de vaccinuri al UE până la sfârşitul anului 2023.

#BioNTech #COVID-19 #Pfizer #UE #vaccin

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.