Companiile din Republica Moldova interesate de extinderea relațiilor comerciale cu Olanda, Belgia și Luxemburg se pot înscrie, până pe 4 iunie 2026, la Forumul de afaceri BENELUX-Republica Moldova, ediția a II-a. Evenimentul oferă acces direct la potențiali parteneri, investitori, distribuitori, asociații de business și instituții relevante din regiunea BENELUX, prin întâlniri B2B, vizite de teren și sesiuni aplicate.

Programul se va desfășura în perioada 8-12 iunie 2026, în Olanda și Belgia, iar sesiunea principală va avea loc pe 11 iunie, la Maastricht, Regatul Țărilor de Jos. Inițiativa este organizată de Agenția de Investiții, împreună cu parteneri instituționali, și va include participarea viceprim-ministrului, ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, alături de reprezentanți ai mediului instituțional și privat din Republica Moldova și regiunea BENELUX.

Această misiune economică este relevantă pentru exportatori, investitori, asociații de business și întreprinderi care urmăresc să identifice noi contacte, să dezvolte parteneriate comerciale, să exploreze oportunități investiționale sau să își consolideze prezența pe piețe externe. Programul este relevant pentru un spectru larg de companii interesate de extindere internațională, parteneriate comerciale, export, investiții, distribuție, tehnologii, producție și servicii. Agenda include inclusiv componente dedicate agriculturii, agri-tech, horticulturii, logisticii, transportului și infrastructurii de distribuție, domenii cu potențial ridicat de cooperare între Republica Moldova și regiunea BENELUX.

Prin participare, reprezentanții mediului de afaceri pot beneficia de:

• contacte directe cu potențiali clienți, distribuitori, furnizori, investitori și organizații de suport din regiunea BENELUX;
• întâlniri B2B cu actori economici interesați de Republica Moldova;
• informații practice despre oportunități de export, investiții și extindere internațională;
• vizibilitate pentru produsele, serviciile și capacitățile locale în fața unui public de business european;
• acces la discuții despre mecanismele de suport disponibile din partea Republicii Moldova, BENELUX și Uniunii Europene;
• o mai bună înțelegere a cerințelor, standardelor și așteptărilor piețelor din Olanda, Belgia și Luxemburg.

Ediția din acest an vine după rezultatele primei ediții, organizate la Chișinău în 2025, care a reunit peste 300 de participanți și a generat proiecte concrete de investiții și colaborări, inclusiv cu Heisterkamp și Kingdom Roses. Pentru ediția din 2026, peste 60 de participanți din partea BENELUX sunt deja înregistrați.

Formatul din acest an combină dialogul instituțional cu interacțiunea directă dintre antreprenori, investitori și organizații de suport. Sesiunea principală de la Maastricht va include prezentări despre mediul de afaceri din Republica Moldova, oportunități investiționale, cooperarea Moldova-Belgia și Moldova-Olanda, studii de caz ale unor companii deja active în Moldova și soluții de sprijin pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale.

O componentă importantă a programului o reprezintă vizitele de teren și întâlnirile cu firme, platforme și huburi relevante din Olanda și Belgia.

Participanții vor avea ocazia să cunoască direct soluții și modele de lucru în domenii precum:

• agricultură sustenabilă și sere moderne;
• protecție biologică a culturilor și soluții eco-friendly pentru agricultură;
• tehnologii agricole și modele de producție eficiente;
• distribuție, cargo și logistică internațională;
• infrastructură logistică și platforme multimodale;
• transport, depozitare și comerț.
Printre punctele de interes incluse în program se numără Koppert Biological Systems, lider global în protecția biologică a culturilor, Liège Airport, unul dintre cele mai importante huburi cargo din Europa, Trilogiport Liège, platformă logistică multimodală majoră, precum și companii olandeze active în tehnologii agricole, sere moderne și soluții sustenabile.

„Astfel de programe sunt importante pentru că transformă dialogul economic în contacte directe între companii, vizite aplicate și oportunități reale de cooperare. Prin organizarea acestor formate, Agenția de Investiții contribuie la conectarea mediului de afaceri din Republica Moldova cu piețe europene mature, cu potențiali parteneri, investitori și modele de business relevante. Pentru companiile moldovenești, participarea la Forumul de afaceri BENELUX-Republica Moldova înseamnă acces la contacte, tehnologii și oportunități care pot susține dezvoltarea exporturilor, atragerea investițiilor și integrarea Republicii Moldova în lanțurile economice europene”, a declarat Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Forumul de afaceri BENELUX-Republica Moldova oferă mediului de afaceri din Republica Moldova o oportunitate practică de a transforma contactele internaționale în potențiale colaborări concrete.

Companiile interesate se pot înscrie până la 4 iunie 2026. Formular de înregistrare: https://shorturl.at/DlF9A

#afaceri #Benelux #Olanda

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.