Companiile din Republica Moldova interesate de extinderea relațiilor comerciale cu Olanda, Belgia și Luxemburg se pot înscrie, până pe 4 iunie 2026, la Forumul de afaceri BENELUX-Republica Moldova, ediția a II-a. Evenimentul oferă acces direct la potențiali parteneri, investitori, distribuitori, asociații de business și instituții relevante din regiunea BENELUX, prin întâlniri B2B, vizite de teren și sesiuni aplicate.

Programul se va desfășura în perioada 8-12 iunie 2026, în Olanda și Belgia, iar sesiunea principală va avea loc pe 11 iunie, la Maastricht, Regatul Țărilor de Jos. Inițiativa este organizată de Agenția de Investiții, împreună cu parteneri instituționali, și va include participarea viceprim-ministrului, ministrului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, alături de reprezentanți ai mediului instituțional și privat din Republica Moldova și regiunea BENELUX.

Această misiune economică este relevantă pentru exportatori, investitori, asociații de business și întreprinderi care urmăresc să identifice noi contacte, să dezvolte parteneriate comerciale, să exploreze oportunități investiționale sau să își consolideze prezența pe piețe externe. Programul este relevant pentru un spectru larg de companii interesate de extindere internațională, parteneriate comerciale, export, investiții, distribuție, tehnologii, producție și servicii. Agenda include inclusiv componente dedicate agriculturii, agri-tech, horticulturii, logisticii, transportului și infrastructurii de distribuție, domenii cu potențial ridicat de cooperare între Republica Moldova și regiunea BENELUX.

Prin participare, reprezentanții mediului de afaceri pot beneficia de:

• contacte directe cu potențiali clienți, distribuitori, furnizori, investitori și organizații de suport din regiunea BENELUX;
• întâlniri B2B cu actori economici interesați de Republica Moldova;
• informații practice despre oportunități de export, investiții și extindere internațională;
• vizibilitate pentru produsele, serviciile și capacitățile locale în fața unui public de business european;
• acces la discuții despre mecanismele de suport disponibile din partea Republicii Moldova, BENELUX și Uniunii Europene;
• o mai bună înțelegere a cerințelor, standardelor și așteptărilor piețelor din Olanda, Belgia și Luxemburg.

Ediția din acest an vine după rezultatele primei ediții, organizate la Chișinău în 2025, care a reunit peste 300 de participanți și a generat proiecte concrete de investiții și colaborări, inclusiv cu Heisterkamp și Kingdom Roses. Pentru ediția din 2026, peste 60 de participanți din partea BENELUX sunt deja înregistrați.

Formatul din acest an combină dialogul instituțional cu interacțiunea directă dintre antreprenori, investitori și organizații de suport. Sesiunea principală de la Maastricht va include prezentări despre mediul de afaceri din Republica Moldova, oportunități investiționale, cooperarea Moldova-Belgia și Moldova-Olanda, studii de caz ale unor companii deja active în Moldova și soluții de sprijin pentru dezvoltarea relațiilor economice bilaterale.

O componentă importantă a programului o reprezintă vizitele de teren și întâlnirile cu firme, platforme și huburi relevante din Olanda și Belgia.

Participanții vor avea ocazia să cunoască direct soluții și modele de lucru în domenii precum:

• agricultură sustenabilă și sere moderne;
• protecție biologică a culturilor și soluții eco-friendly pentru agricultură;
• tehnologii agricole și modele de producție eficiente;
• distribuție, cargo și logistică internațională;
• infrastructură logistică și platforme multimodale;
• transport, depozitare și comerț.
Printre punctele de interes incluse în program se numără Koppert Biological Systems, lider global în protecția biologică a culturilor, Liège Airport, unul dintre cele mai importante huburi cargo din Europa, Trilogiport Liège, platformă logistică multimodală majoră, precum și companii olandeze active în tehnologii agricole, sere moderne și soluții sustenabile.

„Astfel de programe sunt importante pentru că transformă dialogul economic în contacte directe între companii, vizite aplicate și oportunități reale de cooperare. Prin organizarea acestor formate, Agenția de Investiții contribuie la conectarea mediului de afaceri din Republica Moldova cu piețe europene mature, cu potențiali parteneri, investitori și modele de business relevante. Pentru companiile moldovenești, participarea la Forumul de afaceri BENELUX-Republica Moldova înseamnă acces la contacte, tehnologii și oportunități care pot susține dezvoltarea exporturilor, atragerea investițiilor și integrarea Republicii Moldova în lanțurile economice europene”, a declarat Eugeniu Osmochescu, viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Forumul de afaceri BENELUX-Republica Moldova oferă mediului de afaceri din Republica Moldova o oportunitate practică de a transforma contactele internaționale în potențiale colaborări concrete.

Companiile interesate se pot înscrie până la 4 iunie 2026. Formular de înregistrare: https://shorturl.at/DlF9A

#afaceri #Benelux #Olanda

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.