Transportatorul de energie din România „Transelectrica” a anunțat joi, 24 august curent, încă un proces pierdut la Centrul de Arbitraj de la Viena, intentant de foști membri ai Consiliului de Supraveghere și Directorat, pentru că au fost înlocuiți din funcții înainte de expirarea mandatelor. Revocarea lor din funcție a fost făcută din considerente politice. De data aceasta, Ciprian Constantin Dumitru, fost membru al Consiliului de Supraveghere, revocat în 2011, a câștigat la Centrul de Arbitraj de la Viena, obligând compania la plata sumei totale de aproape 2 milioane de lei. Nu este singurul care a câștigat în fața „Transelectrica”, scrie presa de peste Prut.

Suma principală pe care trebuie să o primească Ciprian Constantin Dumitru de la Transelectrica este de 838,7 mii lei românești (circa 170 de mii de euro), la care se adaugă dobânda legală, actualizată cu rata inflației, din care 605,7 mii lei românești (peste 122,5 mii de euro) reprezintă compensația aferentă indemnizațiilor fixe brute lunare pentru 39 luni, 46,6 mii lei românești (peste 9,4 mii de euro) reprezintă componenta variabilă a remunerației pentru anul 2020, iar 186,3 mii lei românești (peste 37,7 mii de euro) reprezintă compensația de neconcurență. În plus, compania trebuie să plătească toate costurile, taxele și cheltuielile de arbitraj, în valoare de 16.573,30 euro și 178.169,89 lei românești, echivalentul a 36 mii de euro (inclusiv TVA).

În decembrie 2022, a câștigat Oleg Burlacu, fost membru al Consiliului de Supraveghere. După ce succesul lui Burlacu, alți foști șefi ai Transelectrica au depus cereri de arbitraj la Centrul de Arbitraj de la Viena. Aceștia sunt Adrian Goicea, fostul președinte al Consiliului de Supraveghere, Ciprian Constantin Dumitru, Luiza Popescu, foști membri ai Consiliului de Supraveghere, și Cătălin Nițu, fost membru al Directoratului. Toți au fost dați afară cu mult timp înainte de expirarea mandatului de 4 ani. În aprilie 2021, a câștigat Cătălin Nițu, fost membru al directoratului. Cătălin Nițu nu s-a mulțumit cu atât și aduce din nou Transelectrica în fața Centrului de Arbitraj de la Viena, cerând mai mult.

„Transelectrica” este bună de plată din cauza schimbărilor și numirilor politice

Pe 22 iunie 2021, fără un motiv anume, Secretariatul General al Guvernului (SGG) a decis, în calitate de acționar majoritar, schimbarea membrilor Consiliului de Supraveghere al Transelectrica. Practic, șapte membri CS care aveau mandate pline de patru ani, până în septembrie 2024, au fost revocați, fiind înlocuiți de cinci membri provizorii, cu mandate de 4 luni, valabile doar până la data de 22 octombrie 2021.

La trei zile după demiterea supraveghetorilor, pe 23 iunie 2021, noul Consiliu a revocat membrii Directoratului Companiei, deși aceștia aveau mandat până în noiembrie 2024, fiind înlocuit tot cu interimari. Surse din domeniu declarau atunci că înlocuirile au avut la bază motive politice. Guvernul de atunci era controlat de Florin Cîțu și apropiații săi, iar toți cei demiși au fost numiți în guvernarea Orban. Practic, șefii de la Transelectrica au fost revocați pentru că fusese schimbat Guvernul, deși, teoretic, legislația privind guvernanța corporativă ar trebui să descurajeze astfel de practici, numiri pe criterii politice în companiile de stat.

BANI.MD: Moldovenii, tot mai aproape să tragă cablul de lumină din România. Primele echipamente au ajuns în țară

#compensatii #energie electrica #litigii #milioane #Romania #Transelectrica #transportator

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.