Cel puțin 620.000 de gospodării vor beneficia de compensații la energie în această iarnă, iar numărul ar putea fi chiar mai mare decât anul trecut. Premierul Vasile Tofan spune că, deși Guvernul vrea să reducă cheltuielile bugetare, nu va renunța la ajutorul pentru populație. În schimb, autoritățile vor să verifice mai atent cine primește bani, inclusiv dacă solicitantul are o mașină nouă sau o locuință cu valoare cadastrală mare.

„Pe oameni nu îi încălzește optimismul. Pe oameni îi încălzește ajutorul la factură”, a declarat Tofan. Premierul susține că banii pentru compensații vor fi găsiți prin reducerea cheltuielilor în alte domenii.

„În iarna aceasta chiar înțeleg că trebuie să ajutăm oamenii. De unde n-avem? Trebuie să tăiem din alte părți. Trebuie să tăiem din exces, dar noi trebuie să dăm ajutor la contor”, a spus acesta.

Ajutorul nu va ajunge însă, la toți cei care îl solicită. Tofan a explicat că autoritățile vor să țină cont și de situația reală a oamenilor, nu doar de veniturile declarate. Potrivit lui, există persoane care nu au câștiguri oficiale, dar dispun de bani obținuți informal.

„Eu clar că aș vrea să ajutăm toată lumea, dar din puținul pe care îl avem trebuie să ne gândim unde sunt cei mai vulnerabili”, a menționat premierul.

Printre criteriile discutate se numără deținerea unei mașini noi, dar și valoarea cadastrală ridicată a locuinței.

„Dacă omul are o mașină nouă, ne-am gândit că, uite, dacă și-o permite să-și cumpere o mașină și banca i-a dat credit, posibil are, totuși, venituri un pic peste medie”, a declarat Tofan.

Cât va costa programul în această iarnă nu este clar deocamdată. În buget au fost prevăzute inițial 550 de milioane de lei pentru compensațiile din 2026, însă, după scumpirea gazelor, autoritățile estimează că vor avea nevoie de 2,5–3,2 miliarde de lei. O parte din bani va veni din bugetul de stat, iar pentru restul Guvernul discută cu partenerii externi. Premierul a menționat că și în Uniunea Europeană există aproximativ 47 de milioane de persoane cu un nivel ridicat de vulnerabilitate energetică.

„Gazul e foarte scump și lumea e foarte critică și foarte furioasă și acolo”, a spus premierul.

Înscrierea pentru compensații urmează să înceapă în data de 2 noiembrie, iar criteriile de eligibilitate ar trebui aprobate până la 13 octombrie. Suma pe care o va primi fiecare gospodărie nu a fost stabilită.

Iarna trecută, peste 620.000 de gospodării, în care locuiau mai mult de 1,2 milioane de oameni, au primit compensații. Statul a cheltuit pentru program aproximativ 2,34 miliarde de lei, iar ajutorul mediu a fost de circa 750 de lei pe gospodărie, lunar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#compensatii #sezon rece #Vasile Tofan

Statele Unite susțin reluarea rapidă a vânzărilor de gaze naturale rusești către Europa prin conductele care traversează Ucraina — inamicul Moscovei din timpul războiului —, ca parte a negocierilor menite să asigure un armistițiu energetic înainte de iarna care se apropie, potrivit unor oficiali americani, europeni și ucraineni, relatează The Wall Street Journal.

Ideea, abordată de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff în timpul vizitelor la Moscova și Kiev din septembrie, ar presupune vânzarea gazului rusesc prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene — și ar putea reprezenta o oportunitate profitabilă pentru investitorii americani, au afirmat persoanele care au participat la discuții.

Conform legislației actuale a Uniunii Europene, toate achizițiile de gaze naturale din Rusia trebuie eliminate treptat până la sfârșitul anului 2027. Liderii celor mai mari țări europene au declarat că nu au niciun interes să revină la dependența de aprovizionarea cu energie dintr-o țară pe care o consideră principala lor amenințare strategică, notează Digi24.

Planul a fost pus în așteptare luna trecută, după ce Ucraina a încetat unilateral atacurile asupra rafinăriilor rusești, sub presiunea președintelui american Donald Trump. Kievul a suspendat atacurile asupra rafinăriilor rusești timp de aproape două săptămâni, în timp ce Rusia continua să lovească infrastructura energetică a Ucrainei și Moscova începea să exporte motorină către SUA. Statele Unite și-au îndreptat atenția către posibilitatea unui acord de pace mai substanțial.

Kievul a reluat însă vineri campania aeriană, lansând trei atacuri asupra a trei rafinării rusești importante în ultimele trei zile. Acest lucru a conferit un caracter și mai urgent eforturilor de a ajunge la un armistițiu energetic mai cuprinzător, în perspectiva negocierilor de pace trilaterale prevăzute pentru jumătatea lunii noiembrie la Abu Dhabi, între SUA, Rusia și Ucraina.

Până în prezent, Rusia a respins încercările americane de a ajunge la un astfel de acord. În viziunea negociatorilor americani, revenirea Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale ar constitui un puternic stimulent pentru ca președintele Vladimir Putin să-și dea acordul. Utilizarea rețelei de conducte din perioada sovietică, care se întinde spre Europa prin Ucraina, pornind de la zăcămintele de gaze din Urengoi, în Siberia, ar oferi, de asemenea, Kievului veniturile atât de necesare provenite din taxele de tranzit.

Oficialii de la Casa Albă au propus ca Rusia să depună veniturile obținute din vânzările de gaze către Europa într-un cont escrow în jurisdicția unei țări terțe, astfel încât Kremlinul să nu folosească banii pentru a-și finanța războiul, a declarat un înalt oficial american. Aceștia au încercat să promoveze această idee în rândul liderilor europeni ca o modalitate de a reduce prețurile la energie în perspectiva iernii, în condițiile în care rezervele de gaze ale Europei au atins cel mai scăzut nivel sezonier din ultimii câțiva ani.

O astfel de presiune reprezintă o schimbare radicală față de prima administrație a lui Trump. Pe atunci, Trump a criticat-o în repetate rânduri pe cancelara germană Angela Merkel pentru construirea gazoductului Nord Stream 2 din Rusia. El a avertizat că Nord Stream 2 ar face Germania să devină „captivă Rusiei” și, la sfârșitul anului 2019, a impus sancțiuni împotriva acesteia. La puțin peste doi ani mai târziu, Rusia — a cărei armată este finanțată din veniturile obținute din exportul de energie — a invadat Ucraina, mizând pe faptul că Europa nu va reacționa din cauza dependenței sale economice puternice de Moscova.

Războiul i-a determinat însă pe europeni să considere dependența de gazul natural rusesc drept o vulnerabilitate strategică față de o putere ostilă în care nu mai au încredere. UE a adoptat o legislație care restricționează drastic importurile de gaze rusești și le interzice complet până la sfârșitul anului viitor. Poziția oficială actuală a UE este că blocul comunitar nu va relua achizițiile de gaze rusești nici măcar după încheierea unui acord de pace complet cu Rusia, cu atât mai puțin în cadrul unui armistițiu energetic fragil care îi permite lui Putin să continue războiul și îi asigură finanțare pentru armata sa.

Comisarul UE pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat într-un interviu acordat unui ziar maghiar în luna octombrie – fapt confirmat de biroul său – că interdicția privind importurile de gaze din Rusia ar trebui să fie permanentă.

„Cu siguranță nu aș avea încredere în Rusia. Chiar dacă mâine ar veni pacea, lucru pe care îl sperăm cu toții”, a spus el.

Administrația Trump mizează pe faptul că rezistența europeană se va dovedi mai puțin rigidă decât pare la prima vedere. Însă, în privat, unii înalți oficiali europeni sunt mai direcți. Un înalt oficial nordic a afirmat că ideea reluării achizițiilor de gaze rusești contravine tuturor valorilor pe care le susțin europenii, în timp ce un înalt oficial dintr-o mare țară europeană a comparat-o cu gestul fostului lider britanic Neville Chamberlain, care a sacrificat Cehoslovacia în fața lui Hitler în schimbul unor acorduri comerciale.

Statele Unite, la rândul lor, consideră acum o eventuală redeschidere a conductei Nord Stream ca o componentă potențial importantă a unui acord mai amplu, nu doar pentru a pune capăt războiului din Ucraina, ci și pentru a rezolva tensiunile de lungă durată dintre Rusia și aliații europeni ai Americii.

Greșeala lui Merkel, a afirmat un înalt oficial american, a fost aceea de a continua proiectul conductei fără a depune mai întâi eforturi pentru a ajunge la un acord de securitate mai amplu cu Rusia, cu care Moscova să se simtă în largul său. Rusia și Germania au construit în 2011 prima conductă Nord Stream pentru a ocoli rețelele care treceau prin Ucraina.

Nord Stream 1, care și-a întrerupt livrările în august 2022, și Nord Stream 2, care nu a fost niciodată pusă în funcțiune, au fost grav avariate în urma unor explozii subacvatice atribuite Ucrainei în septembrie 2022. Repunerea lor în funcțiune ar necesita un timp considerabil, chiar dacă obstacolele politice și de reglementare ar putea fi cumva depășite.

Un oficial american a declarat că negociatorii au discutat diverse propuneri economice pe parcursul negocierilor. Europenii și-au exprimat interesul față de o propunere care ar reduce drastic prețurile la gaz pe întreg continentul, a spus oficialul, adăugând că orice acorduri economice ar face parte dintr-un acord de pace cuprinzător.

În schimb, rețeaua care traversează Ucraina, cu conexiuni către Slovacia și mai departe către Austria și Germania, a putut fi repusă în funcțiune aproape imediat. Cantități limitate de gaz au continuat să circule prin aceasta până la închiderea sa în ianuarie 2025, când războiul dintre Rusia și Ucraina era deja în plină desfășurare.

În prezent, doar 11% din gazul natural al Europei provine din Rusia, față de 45% în ajunul războiului. Gazul natural lichefiat din SUA reprezintă 30% din consumul european, în timp ce gazul rusesc este importat fie prin nave-cisternă de GNL, fie prin conductele TurkStream care alimentează Ungaria și Slovacia.

Oficialii europeni recunosc că repercusiunile războiului lui Trump împotriva Iranului ar putea eroda rezistența Europei. Livrările de gaz natural lichefiat din Qatar rămân blocate în Golful Persic, iar creșterea globală a prețurilor la energie a continuat chiar și în condițiile în care un număr mai mare de transporturi de petrol au trecut prin Strâmtoarea Ormuz.

Potrivit UE, Europa a cheltuit 100 de miliarde de euro în plus, aproximativ 112 miliarde de dolari, pe energie, ca urmare a războiului cu Iranul. Conform autorităților de reglementare din domeniul energiei din UE, capacitatea de stocare subterană a gazelor naturale din Europa este ocupată în proporție de aproximativ 75 %, iar continentul va intra în iarna care urmează cu stocuri sub media ultimilor nouă ani.

Principalul partid german de opoziție, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, a făcut deja din reluarea importurilor de gaze naturale la prețuri reduse din Rusia un element-cheie al campaniei sale electorale în perspectiva alegerilor naționale programate pentru 2028. Europa ar putea să-și schimbe mai ușor poziția dacă Kievul ar aproba vânzările de gaze naturale ca parte a unui armistițiu care ar preveni întreruperile de energie și o posibilă catastrofă umanitară în marile orașe ucrainene, ceea ce ar putea declanșa un nou exod de refugiați în lunile următoare, au afirmat diplomații.

Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Ucraina a rămas fără sisteme de apărare aeriană, SUA restricționând livrările de rachete interceptoare Patriot pe fondul unei penurii globale cauzate de războiul cu Iranul.