Peste 70% dintre proprietarii terenurilor expropriate pentru construcția liniei electrice Vulcănești–Chișinău au fost compensați de stat. Autoritățile anunță că ceilalți proprietari de terenuri mai pot solicita despăgubiri până în 2027–2028, transmite IPN.

Procesul de expropriere s-a desfășurat în 34 de localități, acoperind aproape 5 500 de terenuri, dintre care aproximativ 900 sunt expropriate definitiv. Cu toate acestea, o parte din proprietari nu au primit încă despăgubiri, în special din lipsa actelor de succesiune sau din cauza întârzierii la depunerea cererilor.

Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Energeticii gestionează acest proiect pentru securitatea energetică a statului. Directorul UCIPE, Ruslan Surugiu, a explicat complexitatea procesului prin identificarea proprietarilor, evaluarea terenurilor, calcularea compensațiilor și procesarea dosarelor. Potrivit lui Surugiu, sunt numeroase cazuri în care proprietarii au decedat, iar moștenitorii nu și-au perfectat actele. În toate aceste situații, oamenii trebuie să știe că pot solicita despăgubirile timp de trei ani de la primirea propunerii de expropriere.

„Proprietarii terenurilor au dreptul să solicite plata despăgubirilor timp de 3 ani de la data recepționării propunerii de expropriere, respectiv, până în anul 2027 sau 2028, după caz”, a adăugat directorul UCIPE.

Documentele necesare pot fi expediate prin poștă la sediul UCIPE din Chișinău. După procesare, beneficiarii își pot ridica banii de la orice oficiu poștal din țară. Sumele alocate fiecărui caz sunt păstrate într-un cont special.

Proiectul LEA Vulcănești–Chișinău a fost declarat de utilitate publică de interes național, fiind parte a eforturilor Guvernului de a consolida rețeaua de transport a energiei electrice. Investiția este susținută de Banca Mondială și implementată de Ministerul Energiei, în parteneriat cu UCIPE.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform estimărilor autorităților, linia electrică aeriană Vulcănești-Chișinău va deveni complet funcțională până la sfârșitul acestui an, va asigura interconectarea cu România și va contribui semnificativ la reducerea riscurilor energetice. Linia va avea capacitatea de 600 MW, însă, în anumite condiții, poate transporta până la 800-900 MW.

#compensatii #linia electrică #proprietari #terenuri

Un atac cu drone a provocat un incendiu în portul Ust-Luga, de la Marea Baltică, în nord-vestul Rusiei. Trei muncitori au fost răniți, iar o centrală electrică a fost scoasă din funcțiune. Informațiile au fost anunțate miercuri de guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, potrivit Reuters.

Oficialul rus a declarat că, în timpul atacului, apărarea antiaeriană ar fi doborât 150 de drone deasupra regiunii. Mai multe imagini și înregistrări video publicate pe rețelele sociale, arată incendii și coloane mari de fum în zona portului.

Ust-Luga este unul dintre cele mai importante puncte de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. În regiunea Leningrad se află și o mare rafinărie de petrol, precum și orașul Sankt Petersburg.

Portul se află sub sancțiunile Uniunii Europene, Canadei, Regatului Unit, Statelor Unite și Elveției. Potrivit Comisiei Europene, acesta este utilizat inclusiv pentru transportul petrolului rusesc prin intermediul așa-numitei flote fantomă.

Atacul a fost însoțit de alerte de securitate în mai multe state de la Marea Baltică. Letonia și Lituania au avertizat populația din anumite regiuni să se adăpostească, după ce drone neidentificate au pătruns în spațiul lor aerian din direcția Rusiei sau Belarusului. NATO a ridicat avioane de vânătoare pentru misiuni de apărare aeriană. Nu au fost raportate victime în aceste două țări.

Și Finlanda a impus restricții temporare asupra unei părți din spațiul aerian și maritim din estul Golfului Finlandei. Autoritățile au explicat că măsura este una de precauție, pentru protejarea populației și pentru a permite intervenția în cazul unor eventuale amenințări cu drone.

Incidentele au amplificat îngrijorările privind extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor NATO vecine cu Rusia și Belarus. Moscova acuză Kievul că ar folosi spațiul aerian al Alianței pentru atacuri, în timp ce Ucraina susține că unele drone au fost deviate de bruiajul electronic rusesc.