Componența Comisiei de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat va fi modificată după demisia deputatului PAS Alexandr Trubca și numirea Victoriei Belous în funcția de ministră a Finanțelor. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat în Parlament.

Potrivit documentului, deputatul PAS Igor Talmazan îl va înlocui pe Alexandr Trubca, iar locul Victoriei Belous în comisie va fi ocupat de deputatul PAS Andrian Cheptonar. Modificările sunt necesare după ce Trubca a depus cererea de retragere din funcția de deputat pe 9 iulie, iar Belous a preluat conducerea Ministerului Finanțelor.

Comisia de anchetă a fost creată pentru a exercita control parlamentar asupra modului în care sunt gestionate întreprinderile de stat, utilizate fondurile publice și administrat patrimoniul statului.

Aceasta are 11 membri. Funcția de președinte î-a revenit deputatului Dinu Plîngău, iar secretar al comisiei a fost desemnat deputatul Vasile Grădinaru.

Printre obiectivele comisiei se numără verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind utilizarea banilor publici și administrarea patrimoniului de stat, identificarea eventualelor prejudicii aduse întreprinderilor de stat, evaluarea eficienței gestionării resurselor financiare, dar și depistarea unor lacune legislative sau instituționale care ar putea favoriza administrarea defectuoasă a acestora.

Ancheta va viza situația angajărilor în cadrul întreprinderilor de stat, modul de remunerare a administratorilor și angajaților, întreprinderile aflate în procedură de insolvabilitate, pierderile financiare înregistrate de unele entități, precum și rolul Agenției Proprietății Publice în gestionarea situațiilor de criză.

Pentru realizarea investigației, comisia va putea solicita documente și informații de la instituții publice și va putea audia reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Procuraturii Generale, Serviciului de Informații și Securitate, Agenției Proprietății Publice, Centrului Național Anticorupție și Serviciului Fiscal de Stat.

Raportul final urmează să fie prezentat Parlamentului în termen de 60 de zile de la constituirea comisiei și va include concluzii, recomandări și propuneri pentru îmbunătățirea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat.

Crearea comisiei vine după mai multe controverse apărute în spațiul public privind administrarea unor întreprinderi de stat. La începutul lunii iulie, președinta Maia Sandu a cerut verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a stabili modul în care sunt utilizați banii publici.

Solicitarea a venit după scandalul de la MoldATSA, unde o investigație jurnalistică a scos la iveală nereguli în CV-ul fostului director Dumitru Vangheli, care ulterior a fost demis. Totodată, au existat discuții publice privind angajarea și remunerarea purtătoarei de cuvânt a întreprinderii, Anastasia Taburceanu, dar și indemnizațiile primite de membrii unor consilii de administrație și consilii de observatori ale întreprinderilor de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aactvitatea întreprinderilor de stat #comisie #modificari #parlament

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.