Într-o sală întunecată a Galeriei de Artă din Australia de Vest, un sunet straniu și fascinant umple aerul – o simfonie fracturată de zumzete, vibrații și ecouri metalice, ca o orchestră dintr-un alt univers. Deși nu se vede niciun muzician, muzica continuă să se nască, în timp real, cu ajutorul unui creier artificial crescut în laborator.
Potrivit Reuters, este vorba despre proiectul Revivification, o colaborare revoluționară între artiști și oameni de știință, prin care renumitul compozitor american Alvin Lucier, decedat în 2021, își continuă activitatea muzicală printr-o formă inedită de „viață” postumă: un mini-creier compus din organoizi cerebrali creați din celulele sale.
Lucier, pionier al muzicii experimentale, a fost primul artist care, în 1965, a utilizat undele cerebrale pentru a genera sunet. În ultimii ani de viață, afectat de Parkinson, a colaborat cu echipa artistic-științifică formată din Nathan Thompson, Guy Ben-Ary, Matt Gingold și neurologul Stuart Hodgetts, pentru a crea această instalație care depășește granițele convenționale ale muzicii și artei.
După ce Lucier a donat sânge în 2020, celulele albe au fost reprogramate în celule stem, apoi transformate în organoizi cerebrali. Acești „creieri” au fost integrați într-un sistem de electrozi și software personalizat, care transformă activitatea neuronală în sunet, oferind publicului o experiență auditivă unică și în continuă evoluție.
Instalația combină sculptura cu sunetul: 20 de plăci parabolice din alamă, asemănătoare unor antene aurii, răspund la impulsurile transmise de mini-creier, generând o coloană sonoră eterică, fără sursă umană aparentă. De asemenea, creierul artificial nu doar emite sunet, ci și recepționează semnale audio din sală, într-un ciclu interactiv de feedback neuronal.
Proiectul ridică întrebări etice și filozofice profunde: Poate exista creativitate în afara corpului uman? Unde se termină omul și unde începe inteligența artificială? Este etic să perpetuezi gândirea sau expresia artistică a unei persoane după moarte? Pentru echipa Revivification, arta este în centrul demersului, iar știința o însoțește. Scopul lor nu este să ofere răspunsuri definitive, ci să stimuleze reflecția și dialogul despre limitele creativității, identității și memoriei.
Visul echipei este ca acest „interpret-surogat” să creeze muzică la nesfârșit, învățând și evoluând cu fiecare interacțiune. Se discută chiar extinderea proiectului în medii extreme, cum ar fi Antarctica sau spațiul cosmic. Lucier, în esență, a reușit să-și asigure o formă de eternitate artistică. Așa cum a spus fiica sa, Amanda, când a aflat de proiect: „Asta e atât de tipic pentru tata. Nu poate pleca. Trebuie să continue să cânte.”
