Direcția de Învățământ a Găgăuziei s-a opus propunerii Ministerului Educației al Republicii Moldova de a introduce un profil comun în licee, alături de cele umanist și real, relatează IPN. Unul dintre motive este reducerea numărului de ore de predare a limbii ruse.

În declarația reprezentanților din Găgăuzia se menționează că, odată cu introducerea profilului comun, „sarcina elevilor de liceu” poate crește și calitatea însușirii materialului ar putea scădea. Totodată, ei precizează că sunt „îngrijorați” de reducerea numărului de ore alocate pentru studierea limbii ruse.

Specialiștii găgăuzi subliniază că, dacă va fi redus studiul limbii ruse, va scădea nivelul de pregătire al elevilor, întrucât nu toți studiază limba maternă la școală.

Potrivit sursei citate, de la crearea autonomiei, în Găgăuzia nu a fost deschisă nicio școală cu predare exclusiv în limba găgăuză. În anul 2010, UNESCO a inclus limba găgăuză pe lista limbilor aflate pe cale de dispariție. În același timp, limbile găgăuză și română cu greu pot concura cu limba rusă, deși toate trei sunt limbi oficiale ale autonomiei.

Documentația în autonomie și ședințele parlamentului local (Adunarea Populară a Găgăuziei) se desfășoară, în mare parte, în limba rusă.

În luna aprilie 2024, Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat o hotărâre prin care a solicitat autorităților de la Chișinău să acorde limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică, iar la sfârșitul lunii februarie 2025, președinta Maia Sandu a declarat că Chișinăul și Găgăuzia trebuie să își unească eforturile pentru a păstra limba găgăuză și pentru a extinde studiul limbii române în autonomie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele din „Programul-țintă de dezvoltare a sferei educaționale a UTA Găgăuzia pentru anii 2021-2030” arată că 74% dintre elevii găgăuzi vorbesc acasă în limba rusă, iar 20% – limba găgăuză.

#Comrat #licee #limba rusa #reducere ore

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.