„Pentru noi a fost pe neașteptate ceea ce s-a întâmplat ieri”. Cu o asemenea reacție a venit astăzi, 3 februarie, liderul PCRM, Vladimir Voronin, care a ieșit în fața jurnaliștilor să comenteze acțiunile oamenilor legii de ieri, 2 februarie, după ce au reținut 5 foști deputați, care au plecat de la PCRM în 2015, fiind bănuiți că ar fi fost motivați financiar.

Voronin afirmă că, după acțiunile foștilor colegi de partid s-a adresat și presei și societății civile și Procuraturii Generale, informând că cei 14 ex-deputați ar fi primit sume colosale de bani pentru a părăsi PCRM, însă nimeni nu i-a ascultat și nu s-a întreprins nimic pentru a fi investigate aceste presupuneri, fapt ce i-a mirat că abia acum s-a mișcat ceva în direcția dată.

„Din acești 14, care au părăsit partidul șase erau membri ai Biroului Politic Executiv. Faptul că ei declarau că nu sunt de acord cu politicile noastre nu e adevărat. Dacă tu erai membru al Biroului și participai la elaborarea politicilor cum puteai să nu fii de acord. Argumentele astea a lor au fost doar așa ca să-și motiveze trădarea. Noi am informat societatea civilă, presa, ne-am adresat și la Procuratura Generală ne-am adresat și nimic. Pentru noi a fost pe neașteptate ceea ce s-a întâmplat ieri. Tragem nădejde că aceste lucruri vor avea un final”, a spus Vladimir Voronin.

Voronin afirmă că „toate aceste acțiuni de traseism politic afectează foarte mult partidele”, precizând că PCRM a avut de suferit „enorm în urma acestor plecări”.

„Pe noi ne-a afectat foarte mult. Noi în următorul Parlament nu am trecut, ca rezultat a acestor trădări. Doi ani noi nu am Fost în Parlament. Afectează imaginea partidului și a deputatului. Oamenii își pierd încrederea, pentru că ei au votat una, dar el face alta. Acei 14 nu au trădat doar partidul, ci și alegătorii, care și-au dat votul pentru ei. Noi am fost într-o situație critică ca să reabilităm partidul”, a mai spus Voronin.

Totodată, liderul PCRM a declarat că susține reținerea celor cinci ex-deputați și va colabora cu ancheta dacă va fi necesar.

„Susținem măsurile de investigație care sunt întreprinse acum. Odată și odată trebuie de pus capăt acestui lucru”, a conchis Voronin.

Amintim că, procurorii Procuraturii Anticorupție (PA), în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au descins la 2 februarie curent, cu o serie de percheziții acasă la foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Mai exact, procurorii au bătut cu noaptea în cap la ușile a 13 ex-deputați suspectați de îmbogățire ilicită. Vizate ar fi fost 47 de bunuri imobile și 13 autoturisme.

În decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

Citește și:

FOTO Procurorii anticorupție cu ofițerii SIS, pe acasă la niște ex-deputați! Presa: Ar fi vizați cel puțin 13

Procurorii confirmă perchezițiile matinale la 13 ex-deputați. Sunt vizate 47 de imobile și 13 automobile

ULTIMA ORĂ! Foștii deputați Vladimir Vitiuc și Violeta Ivanov, reținuți pentru 72 de ore

Procuratura confirmă! Patru din cei 13 ex-deputați la care s-au efectuat percheziții, reținuți pentru 72 de ore

VIDEO Ex-deputatul Artur Reșetnicov, reținut pentru 72 de ore, a declarat greva foamei: A fost indicația doamnei Sandu

#ex-deputat #PCRM #Vladimir Voronin

Elvețienii sunt chemați duminică, 27 septembrie, la urne pentru a decide dacă regulile privind neutralitatea țării vor fi înăsprite și introduse explicit în Constituție. Propunerea ar limita cooperarea militară cu NATO și participarea Elveției la sancțiuni internaționale, transmite adevărul.ro.

Neutralitatea Elveției este recunoscută la nivel internațional încă din 1815, după încheierea războaielor napoleoniene. Constituția nu stabilește, însă, în detaliu modul în care guvernul trebuie să aplice acest principiu, iar această lipsă de claritate a devenit una dintre temele centrale ale referendumului.

Partidul Poporului Elvețian (SVP), formațiune de dreapta și principalul susținător al inițiativei, consideră că politica tradițională de neutralitate a fost „slăbită” după ce Berna a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei, în urma invaziei Ucrainei.

Susținătorii inițiativei au desfășurat în întreaga Elveție o campanie prin care îi îndeamnă pe alegători să respingă implicarea țării în conflicte și să voteze în favoarea menținerii neutralității. Pe afișele distribuite în mai multe zone ale țării apare mesajul „Nu războiului, da neutralității”, însoțit de imagini cu porumbei albi ai păcii. Campania promovează astfel propunerea prin care inițiatorii vor ca statutul de țară neutră al Elveției să fie definit mai strict și protejat prin Constituție.

Ce spun sondajele

Sondajele indică, însă, o opoziție majoritară față de propunere. Unul dintre cele mai recente dintre acestea arată că 68% dintre cei chestionați se opun inițiativei, în timp ce doar 31% o susțin, notează Reuters.

Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna, a explicat diferența dintre susținerea principiului neutralității și modul în care este aplicat în prezent:

„Alegătorii elvețieni apreciază neutralitatea, dar sunt de acord cu modul în care guvernul o aplică în prezent. De asemenea, ei susțin în general sancțiunile impuse Rusiei în urma războiului din Ucraina și nu vor ca acest lucru să se schimbe”.

Mizele referendumului

Prin modificarea propusă, Constituția ar urma să limiteze inclusiv relațiile militare ale Elveției. Țara nu ar mai putea face parte dintr-o alianță militară sau de apărare și nici nu ar putea desfășura activități de cooperare cu astfel de alianțe, decât în situația în care ar fi atacată.

Inițiativa stabilește condiții stricte și pentru sancțiunile internaționale, astfel că Elveția ar putea participa la asemenea măsuri numai dacă acestea sunt aprobate de Organizația Națiunilor Unite.

Christoph Blocher, miliardarul care susține SVP, consideră că menținerea neutralității este esențială pentru securitatea țării.

„Elveția nu a mai avut un război de 200 de ani pentru că este permanent înarmată și neutră”, a declarat el, susţinând că acest principiu a fost respectat tot mai puțin în ultimii ani, ceea ce a făcut ca Rusia să considere Elveția parte a conflictului din cauza sancțiunilor impuse Moscovei.

De parta cealaltă, ministrul de Externe, Ignazio Cassis, avertizează că adoptarea noilor reguli ar afecta securitatea națională și ar limita inclusiv posibilitatea Elveției de a participa la exerciții și activități de instruire alături de NATO.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Elvetia #NATO #referendum

Realitatea

Toate știrile

Comuniștii au rămas mască. Voronin comentează reținerea celor 5 ex-deputați. Susținem. Trădarea nu se uită, nu se iartă