Comunitatea Evreiască din Republica Moldova anunță că este extrem de îngrijorată de informațiile recente despre o încălcare gravă a legislației în vigoare. Conform unui comunicat emis, aceasta a avut loc într-una din școlile din Capitală, în care o profesoară de educație civică a făcut declarații antisemite de glorificare a nazismului și a criminalilor de război, precum și a exercitat agresiune verbală și tratament umilitor în adresa elevilor.

În contextul acestui caz, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a transmis petiții către Inspectoratul General de Poliție, Ministerul Educației și Cercetării, Comisia Parlamentară drepturile omului și relații interetnice, precum și Oficiul Avocatului Poporului pentru drepturile copilului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform prevederilor Codului penal al Republicii Moldova și ale Legii cu privire la libertatea de exprimare, se prevăd pedepse penale pentru negarea Holocaustului, promovarea xenofobiei, rasismului și fascismului, precum și glorificarea criminalilor de război.

„Astfel de manifestări sunt deosebit de alarmante în mediul educațional, provocând prejudicii societății noastre. Ele contravin principiilor fundamentale ale drepturilor omului, egalității și democrației. Remarcăm că pe parcursul ultimelor zece ani Comunitatea Evreiască din Republica Moldova depune eforturi pentru introducerea unui curs de studiu a istoriei Holocaustului ca obiect obligatoriu în curricula națională.

Facem apel către liderii politici, liderii de opinie publică să evite speculațiile și manipularea pe acest caz, având în vedere războiul din Israel și manifestările în creștere de antisemitism în alte țări. Insistăm asupra unei anchete prompte și corecte asupra acestei infracțiuni și pedepsirea celor vinovați”, transmite Comunitatea Evreiască din Moldova.

Profesori care răspândesc ură. Caz scandalos la un liceu din capitală! S-a autosesizat Avocatul Copilului. Decizia MEC

#Comunitate Evreiască #incident #Moldova #profesoara #scoala

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.