Cum a apărut Comunitatea Politică Europeană (CPE)?

După ce Rusia a invadat Ucraina, guvernările de la Kiev, Chișinău și Tbilisi au depus cereri pentru aderare la Uniunea Europeană. Între timp, UE are în rând la aderare statele balcanice, care așteaptă să devină membre. Drept urmare, discuțiile despre eventuala extindere se intensifică pe zi ce trece.

Pe 9 mai 2022, președintele francez Emmanuel Macron a ținut un discurs în cadrul Parlamentului European. Liderul de la Paris a propus crearea Comunității Politice Europene (CPE). Oficial, propunerea a fost prezentată Consiliului UE la reuniunea de pe 23-24 iulie 2022. În opinia sa, state precum Ucraina au nevoie de decenii pentru a adera la UE, iar în cadrul comunității, acestea vor avea acces rapid și eficient la sprijin din partea Uniunii Europene.

„Comunitatea politică europeană nu este o alternativă la procesul de aderare, ci un cadru complementar. Ar permite structurarea în mod mai puternic a relațiilor politice, energetice, a investițiilor. Ideea este să creăm un nou cadru de cooperare, să adunăm națiuni democratice, cu aceleași valori, care speră să adere la UE”, a explicat Macron.

Ce este CPE?

CPE reprezintă o platformă pentru discuții politice și strategice despre viitorul Europei. Statele membre își propun să colaboreze politic, pentru a aborda probleme de interes comun, să își consolideze stabilitatea și securitatea. Liderii din țările CPE s-au întâlnit pentru prima dată în octombrie 2022, la Praga.

Conform statutului, oficialii Comunității au două reuniuni anuale, una într-un stat membru al UE, iar alta – într-o țară care nu face parte din comunitate.

Relația Moldova – CPE

În mai 2022, Maia Sandu era primită de omologul francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee. Acolo, Republicii Moldova i s-a propus să devină membră a Comunității Politice Europene.

„Această comunitate politică ar însemna pentru noi o oportunitate să participăm la discuțiile pe care le au țările-membre. Să ne prezentăm punctul nostru de vedere nu doar o dată la câțiva ani, când se adună țările Parteneriatului Estic. Dumnealui crede că prin acest mecanism putem să grăbim procesul de integrare europeană”, spunea Sandu după vizita la Paris.

Ce a obținut Moldova după cele patru summituri CPE

Totul a început la Praga

Primul summit al Comunității Politice Europene a avut la Praga, în octombrie 2022. Liderii a 44 de state și primele persoane din UE și-au propus să promoveze dialogul politic, cooperarea, să consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea.

Șefii de state și de Guverne din cele 27 de state membre ale UE au discutat despre războiul din Ucraina și impactul acestuia asupra situației energetice din Europa, inclusiv Republica Moldova.

Summitul de la Bulboaca a adus Moldovei roaming mai ieftin în UE şi 600 de milioane de euro

Summitul Comunității Politice Europene de la Bulboaca, desfășurat pe 1 iunie 2023, a adus Moldovei suport adițional din partea UE. Înainte de reuniune, Ursula von der Leyen a anunțat ieftinirea tarifelor la roaming, acordarea consultanței Delegației UE în Republica Moldova în procesele de integrare și sprijin de 600 de milioane de euro.

Statele membre ale UE au aplicat sancţiuni împotriva persoanelor care vor să destabilizeze Moldova, celor bănuiți de corupție sau împotriva cetățenilor noștri care susțin agresiunea Rusiei în Ucraina. Este vorba inclusiv despre Vladimir Plahotniuc, Gheorghe Cavcaliuc, Ilan Șor, Marina Tauber, Igor Chaika, Grigore Caramalac, Alexandr Kalinin și alții.

La Chișinău a fost lansată Misiunea Civilă a UE, iar Norvegia ne-a promis 50 de milioane de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Declarație comună despre extinderea UE, la Granada

În octombrie 2023, liderii din Comunitatea Politică Europeană şi-au dat întâlnire la Granada. Spania. Moldova, deja țară candidată la aderare, a fost reprezentată de președinta Maia Sandu, iar printre subiectele referitoare la migrație, securitate și energie a fost şi extinderea Uniunii Europene.

„Extinderea este o investiție geostrategică în pace, securitate, stabilitate și prosperitate. Aceasta este un factor determinant pentru îmbunătățirea situației economice și sociale a cetățenilor europeni și trebuie să promoveze valorile pe care se întemeiază Uniunea. În perspectiva unei Uniuni și mai extinse, atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite. Țările care aspiră să devină membri trebuie să își intensifice eforturile de reformă, în special în domeniul statului de drept, în conformitate cu natura bazată pe merit a procesului de aderare și cu asistența UE”, se arăta în declarația liderilor europeni, semnată după reuniune.

Așa cum au făcut-o și anterior, la Granada liderii europeni au confirmat că UE este pregătită să deschidă ușile pentru Moldova, Ucraina, Georgia și țările balcanice, dar statele trebuie să depună efort și să își consolideze valorile și legislația, ca să devină țări cu drepturi depline în cadrul comunității.

Summitul de la Londra marchează consolidarea relațiilor Moldova-UE

În iulie 2023, liderii din Comunitatea Politică Europeană s-au reunit la Londra. Discuțiile oficialilor cu președinta Maia Sandu s-au referit la consolidarea relațiilor dintre Moldova și UE.

Conform unui comunicat emis de Consiliul European, în marja evenimentului, președintele Consiliului Charles Michel, prim-ministrul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, liderul român Klaus Iohannis și premierul polonez Donald Tusk au discutat cu președinta Moldovei despre modul în care UE își poate consolida cooperarea, „pentru a sprijini calea Moldovei către un viitor sigur și prosper”.

#avantaje #Comunitatea Politică Europeană #CPE #Moldova #Summit

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.