Cabinetul de miniștri a avizat un proiect de lege care prevede instituirea mai multor concedii sociale pentru părinții care sunt în proces de adopție, au adoptat un copil sau au plasat un copil în Serviciul de tutelă/curatelă în familia acestora, transmite IPN.

Printre concediile sociale pentru părinții adoptivi se numără concediul parțial plătit pe perioada de încredințare, care va dura de la 60 la 90 de zile. La fel, este vorba despre concediul integral plătit pentru părinții adoptivi pe o perioadă de 90 de zile din ziua adopției, indiferent de vârsta copilului. Se mai instituie concediul paternal plătit în primele 12 luni din ziua adopției pentru o perioadă de 15 zile, dar și concediul parțial plătit cu durata de până la 6 luni pentru îngrijirea copilului adoptat care în ziua adopției are vârsta mai mare de trei ani.

Proiectul, de asemenea, oferă mai multă flexibilitate în modul de utilizare a concediului paternal. Tatăl va avea dreptul să îl utilizeze fragmentat, dintre care o parte va fi de cel puțin de 5 zile caracteristice în decurs de 12 luni de la nașterea copilului.

Totodată, părinții care imediat sau în scurt timp de la concediul de îngrijire a copilului intră în alt concediu de maternitate, vor avea mai multe opțiuni de stabilire a indemnizației pentru concediul de maternitate și a indemnizației pentru creșterea copilului.

Proiectul de lege urmează să fie examinat și votat în Parlament.

#adoptare #concedii #copii #parinti

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.