Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Concluziile unui raport controversat: Fluorul din apa potabilă poate reduce IQ-ul copiilor

15 Sept. 2024, 10:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
15 Sept. 2024, 10:20 // Societate //  Elena Putregai

Un raport recent publicat de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din Statele Unite susţine că fluorul din apa potabilă la o cantitate de două ori mai mare decât limita recomandată este asociată cu un IQ mai scăzut la copii. Guvernul Statelor Unite a publicat în luna august curent un raport care leagă nivelurile ridicate de fluor din apa potabilă de un IQ mai scăzut la copii.

Raportul, bazat pe o analiză a cercetărilor publicate anterior, marchează prima dată când o agenţie federală americană a stabilit – „cu o încredere moderată” – că există o legătură între nivelurile ridicate de expunere la fluor şi un IQ mai scăzut la copii. Raportul guvernamental al SUA a concluzionat că fluorura prezentă în apa potabilă la un nivel de două ori mai mare decât limita recomandată are legătură cu scăderea IQ-ului la copii. Deşi raportul nu a fost conceput pentru a evalua doar efectele fluorului din apa potabilă asupra sănătăţii, este o recunoaştere izbitoare a unui potenţial risc neurologic generat de nivelurile ridicate de fluorură. Fluorul întăreşte dinţii şi reduce apariţia cariilor prin înlocuirea mineralelor pierdute în timpul uzurii normale, conform Centrului american pentru controlul şi prevenirea bolilor (CDC). Adăugarea unor niveluri scăzute de fluor în apa potabilă a fost considerată mult timp una dintre cele mai mari realizări în domeniul sănătăţii publice din secolul trecut.

„Cred că acest raport este cheie pentru înţelegerea acestui risc”, a declarat Ashley Malin, o cercetătoare de la Universitatea din Florida care a studiat efectul unor niveluri mai ridicate de fluor asupra copiilor la femeile însărcinate.

Ea l-a numit cel mai riguros raport de acest gen. Mult-aşteptatul raport publicat miercuri provine de la Programul Naţional de Toxicologie, parte a Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane. Acesta rezumă o revizuire a studiilor, efectuate în Canada, China, India, Iran, Pakistan şi Mexic, care concluzionează că apa potabilă care conţine mai mult de 1,5 miligrame de fluor pe litru este asociată în mod constant cu un IQ mai scăzut la copii. Raportul nu a încercat să cuantifice exact câte puncte de IQ ar putea fi pierdute la diferite niveluri de expunere la fluor, dar unele dintre studiile analizate în raport au sugerat că IQ-ul era cu 2 până la 5 puncte mai mic la copiii care au avut expuneri mai mari, potrivit The Independent.

Începând din 2015, oficialii federali din Statele Unite din domeniul sănătăţii au recomandat un nivel de fluorizare de 0,7 miligrame pe litru de apă, iar timp de cinci decenii înainte intervalul superior recomandat a fost de 1,2. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a stabilit o limită sigură pentru fluorurile din apa potabilă de 1,5. Potrivit raportului, aproximativ 0,6% din populaţia Statelor Unite – aproximativ 1,9 milioane de americani – beneficiază de sisteme de apă cu niveluri de fluoruri naturale de 1,5 miligrame sau mai mari.

„Constatările din acest raport ridică întrebări cu privire la modul în care aceşti oameni pot fi protejaţi”, a precizat Malin.

Raportul de 324 de pagini nu are o concluzie cu privire la riscurile unor niveluri mai scăzute de fluoruri, fiind necesare mai multe studii. De asemenea, raportul nu a răspuns la întrebarea ce efecte ar putea avea nivelurile ridicate de fluor asupra adulţilor.

Asociaţia Americană de Stomatologie, care susţine fluorizarea apei, a criticat versiunile anterioare ale noii analize şi această nouă cercetare. Solicitată să comenteze, o purtătoare de cuvânt a transmis miercuri că experţii organizaţiei încă analizează raportul. Fluorul este un mineral care există în mod natural în apă şi sol. În urmă cu aproximativ 80 de ani, oamenii de ştiinţă au descoperit că populaţia care folosea surse de aprovizionare cu apă, care aveau în mod natural mai mult fluor avea, de asemenea, mai puţine carii, declanşând o campanie pentru a determina mai mulţi americani să utilizeze fluor pentru o sănătate dentară mai bună. În 1945, Grand Rapids, Michigan, a devenit primul oraş american care a început să adauge fluor la apa de la robinet. În 1950, oficialii federali americani au aprobat fluorizarea apei pentru prevenirea cariilor dentare şi au continuat să o promoveze chiar şi după introducerea pe piaţă, câţiva ani mai târziu, a unor mărci de pastă de dinţi cu fluor.

Deşi fluorura poate proveni din mai multe surse, apa potabilă este principala sursă pentru americani, spun cercetătorii. Oficialii şi-au redus recomandarea privind nivelurile de fluor din apa potabilă în 2015 pentru a aborda o afecţiune dentară numită fluoroză, care poate provoca pete pe dinţi şi care devenea tot mai frecventă la copiii din Statele Unite. Separat, Agenţia pentru Protecţia Mediului a menţinut o cerinţă conform căreia sistemele de apă nu pot avea mai mult de 4 miligrame de fluor pe litru.

Acest standard este conceput pentru a preveni fluoroza scheletică, o afecţiune potenţial invalidantă care cauzează oase mai slabe, rigiditate şi durere. Însă din ce în ce mai multe studii au indicat o altă problemă, sugerând o legătură între nivelurile ridicate de fluor şi dezvoltarea creierului. Cercetătorii şi-au pus întrebări cu privire la impactul asupra fetuşilor în curs de dezvoltare şi asupra copiilor foarte mici care ar putea ingera fluorul din apa în care era pregătit laptele praf pentru bebeluşi. Studiile pe animale au arătat că fluorul ar putea avea un impact asupra funcţiei celulelor neurochimice din regiunile creierului responsabile pentru învăţare, memorie, funcţii executive şi comportament.

În 2006, Consiliul Naţional de Cercetare, o organizaţie privată non-profit din Washington, D.C., a declarat că dovezile limitate din China indicau efecte neurologice la persoanele expuse la niveluri ridicate de fluorură. Acesta a solicitat mai multe cercetări privind efectul fluorului asupra inteligenţei. După ce mai multe cercetări au continuat să semnaleze întrebări, Programul naţional de toxicologie a început în 2016 să lucreze la o revizuire a studiilor disponibile care ar putea oferi recomandări cu privire la necesitatea unor noi măsuri de limitare a fluorului din apa potabilă. Au existat proiecte anterioare, dar documentul final a fost amânat în mod repetat, până când, un comitet de experţi a declarat că studiile disponibile nu susţin concluziile unui proiect anterior.

„Deoarece fluorul este un subiect atât de important pentru public şi pentru oficialii din domeniul sănătăţii publice, a fost imperativ să depunem toate eforturile pentru a obţine date ştiinţifice corecte”, a declarat Rick Woychik, director al Programului Naţional de Toxicologie.

Malin a recomandat ca femeile însărcinate să-şi reducă aportul de fluor, nu numai din apă, ci şi din anumite tipuri de ceai. De asemenea, cercetătorul susţine discuţiile la nivel politic cu privire la posibilitatea de a solicita conţinutul de fluor pe etichetele băuturilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
18 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Victoria Laur

Croația, „locul de baștină” al cravatelor, este o țară cu un patrimoniu cultural bogat, turism dezvoltat și o populație diversă și prietenoasă. Țara se mândrește cu peste 1000 de insule în Marea Adriatică, dar și cu o rată a criminalității destul de scăzută. 

Are populația de aproape 4 milioane de locuitori, este cunoscută pentru traiul ieftin, iar prețurile sunt în medie mai mici cu 10-20% decât în restul Europei.

După ce şi-a câştigat independenţa în 1991, Croaţia a început să facă primele demersuri de apropiere de Uniunea Europeană. 

Negocierile au durat peste 10 ani, procesul fiind întârziat în special de tergiversările practicate de autorităţile croate în a-i preda Tribunalului Penal Internaţional pe unii militari din războiul din fosta Iugoslavie, urmăriţi pentru crime de război.

Țara a aderat la UE pe 1 iulie 2013, fiind cel de-al 27-lea stat membru. Zece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2023, țara a adoptat moneda euro și a intrat în spațiul Schengen. Imediat, au fost eliminate toate controalele la frontierele terestre ale Croaţiei cu Slovenia şi Ungaria, precum şi cele maritime cu Italia. În total, au fost desfiinţate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre şi 12 în porturile maritime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai mare partener comercial al Croației este UE. Intrarea în zona euro a adus țării multe avantaje pentru turism, care este vital pentru economia națională, contribuind cu aproape 20% la PIB. 

În 2013, un cetățean al Croației ridica lunar un salariu mediu brut de circa 730 de euro. Acesta a crescut până la 1200 în anul 2022.

Datele statistice relevă că speranța de viață în 2013 era de 75 de ani la bărbați și de 81 la femei. În 2022, cifrele au crescut ușor, la bărbați – până la 76 de ani, iar la femei – la 82 de ani.

Croații au inventat parașuta, torpila și vitezometrul. La fel, țara este cunoscută pentru producția de ulei de trufe, dar și pentru cei 4000 de km de litoral, însumați de cele o mie de insule pe care aceasta le deține.

Croația se numară printre țările cu cele mai multe plaje cu steag albastru (blue flag), un simbol ecologic, acordat conform unor criterii foarte stricte care vizează deopotrivă curățenia, calitatea apei și a mediului înconjurător.

Cultura croată este bogată în tradiții și obiceiuri, cu festivaluri locale, dansuri folclorice și o gastronomie diversă care reflectă influențele mediteraneene, centrale și balcanice. Bucătăria croată este cunoscută pentru fructele de mare, prosciutto-ul de Istria, trufe și vinuri de calitate.

Croația este o națiune pasionată de sport, având succes internațional în fotbal, handbal, baschet și tenis. Echipa națională de fotbal a Croației a ajuns în finala Cupei Mondiale FIFA din 2018, consolidând reputația țării pe scena sportivă internațională.