Aparatul Președintelui Republicii Moldova a anunțat luni, 23 decembrie curent, despre inițierea concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică şi Combatere a Dezinformării. Doritorii de a participa la concurs pot depune dosarele până în data de 24 ianuarie 2025, ora 17:00. Detalii despre concurs pot fi gasite AICI.

De menționat că din comisia de concurs fac parte jurnaliști, reprezentanți ai societății civile, deputați și reprezentanți ai Aparatului Președintelui Republicii Moldova

Comisia va organiza și desfășura concursul public de selectare a candidatului la funcția de director al Centrului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului public de selectare a candidatului la funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că o comisie formată din cinci membri va organiza și desfășura concursul public de selectare a candidatului/candidatei la funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Decretul a fost semnat pe 16 decembrie de președinta Maia Sandu.

DOC Se caută un nou șef la Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. A fost semnat decretul

#Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării #concurs #director #Presedintia Republicii Moldova

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.