Peste 400 de elevi cu cerințe educaționale speciale, din 18 școli din Republica Moldova, au acum condiții mai bune de integrare în sistemul educațional. Instituțiile au fost dotate cu echipament și tehnologii asistive în cadrul proiectului „Participăm acum!”, implementat de Organizația Copil, Comunitate, Familie (CCF).

Proiectul este de tip pilot și a vizat școli din municipiul Bălți și raioanele Leova, Ungheni, Hâncești, Drochia și Strășeni.

Liceul Teoretic „Mihai Viteazul” din Strășeni este prima instituție în care a fost amenajată o sală sensorială.

„Sala oferă un mediu bogat de stimuli vizuali, auditivi, tactili și ajută elevii să exploreze și să proceseze informații, îmbunătățind procesul de învățare”, a precizat directoarea liceului, Ala Jereghi.

De acest spațiu beneficiază 29 de elevi cu cerințe educaționale speciale, printre care 8 copii din spectrul autism și un copil cu deficiențe de auz.

Proiectul, cu un buget de aproape 800 de mii de euro, este implementat în parteneriat cu ChildFund Germania, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC), susținut financiar de Ministerul Economiei și Dezvoltării din Germania.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii cu nevoi speciale #integrare #MEC #proiect

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.