Consiliul Audiovizualului (CA) a analizat grilele posturilor TV din Republica Moldova pentru perioada 2023–2025 și a constatat o evoluție mixtă: pe de o parte, televiziunile produc mai mult conținut local și respectă mai bine legea, iar pe de altă parte crește numărul abaterilor legate de programele difuzate în limba română.

Evaluarea a vizat 40 de servicii media audiovizuale active în 2025 – 30 naționale, 6 regionale și 4 locale – și a urmărit modul în care acestea respectă obligația legală de a difuza un volum minim de programe locale.

Majoritatea televiziunilor respectă legea

Potrivit CA, 28 de posturi TV (70%) au respectat cerințele legale privind programele locale. Totuși, 12 servicii media (30%) nu au îndeplinit toate condițiile – fie la capitolul volum de programe locale, fie la prima difuzare, limba română sau difuzarea în orele de maximă audiență.

În total, au fost constatate 21 de încălcări ale articolului 4 din Codul serviciilor media audiovizuale, dintre care 4 cazuri vizează nerespectarea cotei de programe locale, 5 – insuficiența programelor în primă difuzare, 8 – deficitul de programe locale în limba română, iar alte 4 – problemele la difuzarea conținutului în orele de maximă audiență.

În cazul posturilor generaliste naționale, 15 televiziuni private au difuzat în medie peste 8 ore zilnic de conținut local, iar postul public Moldova 1 a depășit pragul legal de 10 ore.

La nivel regional, toate cele 6 servicii generaliste au trecut de minimul cerut (4 ore pe zi pentru private și peste 8 ore pentru TV-Găgăuzia). La nivel local, două posturi, Media TV și ALBASAT, au depășit pragul de 2 ore zilnic.

În schimb, trei televiziuni naționale – 7 TV, 1TV și Canal Regional – au rămas sub limita minimă prevăzută de lege.

Progrese vizibile față de anii precedenți

Datele CA arată o îmbunătățire clară în 2025: rata de conformare a crescut de la 48–49% (2023–2024) la 70%; numărul posturilor neconforme a scăzut de la 21 la 12; totalul abaterilor s-a redus de la 51 la 21 (−59%).

Totodată, volumul total de programe locale a crescut semnificativ – de la 2.792 de ore în 2024 la 3.367 de ore în 2025.

Mai mult conținut local, dar nu neapărat în română

Deși tabloul general este pozitiv, CA atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: crește numărul abaterilor legate de programele în limba română.

Astfel, încălcările la acest capitol au urcat constant: cinci cazuri în 2023; șapte cazuri în 2024; opt cazuri în 2025.

Este singura categorie unde situația se înrăutățește. Potrivit Consiliului Audiovizualului, acest lucru arată că o parte din conținutul local produs nu este realizat în limba română. Situația este influențată și de specificul posturilor muzicale tematice, care pot distorsiona imaginea reală.

Autoritatea notează mai multe tendințe:

Îmbunătățiri vizibile – mai multe posturi care aveau abateri în anii trecuți s-au conformat în 2025, inclusiv PRO TV Chișinău, N4, One TV, Exclusiv TV, TV Drochia, ALBASAT, Sor TV sau Agro TV Moldova.

Îmbunătățiri moderate – unele televiziuni au progresat, dar nu sunt încă pe deplin conforme: Canal Regional, 1 TV, 7 TV, Star TV, TVC 21, Cinema 1, Premiera TV, Global 24.

Stagnare – TV9 și Studio L au rămas la același nivel de abateri.

Regres – Realitatea TV a înregistrat prima abatere în 2025, după doi ani fără probleme, în contextul scăderii volumului de programe locale de la 103 la 93 de ore.

Totodată, CA mai semnalează: persistența unor abateri la Canal Regional, 1TV și TV9 și evoluția atipică a TV-Găgăuzia, unde volumul de conținut local s-a redus aproape la jumătate față de 2023

Concluzia Consiliului Audiovizualului este că piața TV din Republica Moldova se mișcă, per ansamblu, în direcția corectă, cu mai mult conținut local și o conformare mai bună la lege. Principala provocare rămâne însă creșterea ponderii programelor în limba română și menținerea progreselor obținute de posturile TV în ultimii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #CA

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.