Consiliul Audiovizualului (CA) a analizat grilele posturilor TV din Republica Moldova pentru perioada 2023–2025 și a constatat o evoluție mixtă: pe de o parte, televiziunile produc mai mult conținut local și respectă mai bine legea, iar pe de altă parte crește numărul abaterilor legate de programele difuzate în limba română.

Evaluarea a vizat 40 de servicii media audiovizuale active în 2025 – 30 naționale, 6 regionale și 4 locale – și a urmărit modul în care acestea respectă obligația legală de a difuza un volum minim de programe locale.

Majoritatea televiziunilor respectă legea

Potrivit CA, 28 de posturi TV (70%) au respectat cerințele legale privind programele locale. Totuși, 12 servicii media (30%) nu au îndeplinit toate condițiile – fie la capitolul volum de programe locale, fie la prima difuzare, limba română sau difuzarea în orele de maximă audiență.

În total, au fost constatate 21 de încălcări ale articolului 4 din Codul serviciilor media audiovizuale, dintre care 4 cazuri vizează nerespectarea cotei de programe locale, 5 – insuficiența programelor în primă difuzare, 8 – deficitul de programe locale în limba română, iar alte 4 – problemele la difuzarea conținutului în orele de maximă audiență.

În cazul posturilor generaliste naționale, 15 televiziuni private au difuzat în medie peste 8 ore zilnic de conținut local, iar postul public Moldova 1 a depășit pragul legal de 10 ore.

La nivel regional, toate cele 6 servicii generaliste au trecut de minimul cerut (4 ore pe zi pentru private și peste 8 ore pentru TV-Găgăuzia). La nivel local, două posturi, Media TV și ALBASAT, au depășit pragul de 2 ore zilnic.

În schimb, trei televiziuni naționale – 7 TV, 1TV și Canal Regional – au rămas sub limita minimă prevăzută de lege.

Progrese vizibile față de anii precedenți

Datele CA arată o îmbunătățire clară în 2025: rata de conformare a crescut de la 48–49% (2023–2024) la 70%; numărul posturilor neconforme a scăzut de la 21 la 12; totalul abaterilor s-a redus de la 51 la 21 (−59%).

Totodată, volumul total de programe locale a crescut semnificativ – de la 2.792 de ore în 2024 la 3.367 de ore în 2025.

Mai mult conținut local, dar nu neapărat în română

Deși tabloul general este pozitiv, CA atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare: crește numărul abaterilor legate de programele în limba română.

Astfel, încălcările la acest capitol au urcat constant: cinci cazuri în 2023; șapte cazuri în 2024; opt cazuri în 2025.

Este singura categorie unde situația se înrăutățește. Potrivit Consiliului Audiovizualului, acest lucru arată că o parte din conținutul local produs nu este realizat în limba română. Situația este influențată și de specificul posturilor muzicale tematice, care pot distorsiona imaginea reală.

Autoritatea notează mai multe tendințe:

Îmbunătățiri vizibile – mai multe posturi care aveau abateri în anii trecuți s-au conformat în 2025, inclusiv PRO TV Chișinău, N4, One TV, Exclusiv TV, TV Drochia, ALBASAT, Sor TV sau Agro TV Moldova.

Îmbunătățiri moderate – unele televiziuni au progresat, dar nu sunt încă pe deplin conforme: Canal Regional, 1 TV, 7 TV, Star TV, TVC 21, Cinema 1, Premiera TV, Global 24.

Stagnare – TV9 și Studio L au rămas la același nivel de abateri.

Regres – Realitatea TV a înregistrat prima abatere în 2025, după doi ani fără probleme, în contextul scăderii volumului de programe locale de la 103 la 93 de ore.

Totodată, CA mai semnalează: persistența unor abateri la Canal Regional, 1TV și TV9 și evoluția atipică a TV-Găgăuzia, unde volumul de conținut local s-a redus aproape la jumătate față de 2023

Concluzia Consiliului Audiovizualului este că piața TV din Republica Moldova se mișcă, per ansamblu, în direcția corectă, cu mai mult conținut local și o conformare mai bună la lege. Principala provocare rămâne însă creșterea ponderii programelor în limba română și menținerea progreselor obținute de posturile TV în ultimii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza #CA

Autoritățile din Republica Moldova au stopat un atac cibernetic asupra mai multor servicii publice digitale, în urma căruia au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a sistemelor, cu scopul de a obține ilegal date cu caracter personal. Investigația continuă pentru a stabili toate circumstanțele incidentului.

Atacul a avut loc în noaptea de 22 octombrie și a vizat mai multe platforme digitale ale statului, anunță Agenția de Guvernare Electronică (AGE), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) și Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC).

Potrivit autorităților, au fost depistate activități neobișnuite în accesarea serviciilor publice digitale și în interogările de date. Pentru a preveni eventuale prejudicii, serviciile vizate au fost deconectate temporar, iar atacul a fost stopat pe 23 octombrie.

Incidentul a fost raportat Poliției și Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Deocamdată, investigațiile continuă pentru a stabili circumstanțele atacului și eventualele consecințe.

Autoritățile precizează că lucrările de securizare a sistemelor continuă inclusiv în weekend. Din acest motiv, unele servicii și platforme publice ar putea fi temporar indisponibile sau accesibile cu dificultate.

În acest context, cetățenii sunt îndemnați să fie vigilenți, deoarece datele personale ar putea fi folosite în tentative de fraudă. Persoanele rău intenționate se pot prezenta drept angajați ai instituțiilor publice, ai băncilor sau ai altor organizații și pot invoca numele și IDNP-ul victimei pentru a-i câștiga încrederea.

Autoritățile recomandă cetățenilor să nu divulge parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale și să nu autorizeze operațiuni la solicitarea unor persoane necunoscute. Faptul că un apelant cunoaște date personale nu confirmă că acesta reprezintă o instituție oficială.

Instituțiile responsabile anunță că vor reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează și vor fi disponibile rezultate confirmate.