Liderii UE au pus presiune pe Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, să redacteze un pachet de sancțiuni împotriva Israelului. Aceste sancțiuni, odată adoptate, ar restricționa importurile de produse provenite din coloniile ilegale ale Israelului din teritoriile palestiniene și ar pune capăt unei perioade de trei luni „frustrante” de când reprezentanții UE nu reușesc să se pună de acord în privința unei astfel de decizii, informează antena3.ro.

„Consiliul European ia notă de intenția Comisiei de a veni cu opțiuni în fața ședinței Consiliului programate pe 13 iulie 2026, în lumina deteriorării situației legate de amplasamentele ilegale”, se arată într-o declarație a liderilor UE la finalul ședinței Consiliului European desfășurat la Bruxelles, pe 19 iunie.

Din luna aprilie, Uniunea Europeană a rămas divizată în privința impunerii de sancțiuni Israelului, în ciuda faptului că unele state membre critică dur situația din Gaza și violențele coloniștilor israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, declara, la acel moment, că propunerile pentru o suspendare parțială a acordului de asociere UE-Israel rămân „pe masă”, dar necesită o schimbare de poziție a statelor membre pentru a putea intra în vigoare.

Acum, mai multe state europene, în frunte cu Franța, Suedia, Spania, Belgia și Irlanda, cer o interzicere a importurilor de produse provenite din teritoriile israeliene ilegale, pentru cel puțin 3 luni.

Liderii UE au dezbătut subiectul „sancțiunilor împotriva activității extremiste și violente a coloniștilor din Cisiordania, sancțiuni la nivelul Uniunii împotriva miniștrilor extermiști și o distincție clară dintre teritoriul Israelului și cel al așezărilor ilegale, pentru a alinia politica de comerț în conformitate cu legislația internațională”, a spus președintele francez Emmanuel Macron, la finalul ședinței Consiliului European de vineri.

Principalii aliați ai Israelului din UE sunt Germania, Austria, Cehia, Ungaria și Slovenia – reprezentanții acestor state s-au opus sancțiunilor. Reprezentanții Comisiei nu au reușit să stabilească dacă o astfel de decizie necesită un vot unanim sau o majoritate calificată (în acest caz, o majoritate de țări care să totalizeze 65% din populația UE.

Diplomații europeni citați de EuOBserver, au estimat că, în prezent, 10-12 state sunt în favoarea ideii de a interzice importul de produse din coloniile israeliene.

Importurile UE din aceste colonii israeliene aflate din Cisiordania sunt de 15 ori mai mari comparativ cu importurile de produse palestiniene, din aceeași regiune. În plus, din ianuarie 2023 și până în aprilie 2026, un număr de 116 de comunități palestiniene din Cisiordania au fost complet sau parțial strămutate, conform ONU. Cel puțin 5.900 de persoane au fost strămutate forțat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Israel #sanctiuni #UE

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.