Consiliul European este format din șefii de stat și de guvern ai țărilor UE, președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului European. În prezent, în fruntea Consiliului stă Charles Michel, fostul prim-ministru al Belgiei, care și-a început mandatul în 2019. Președintele în funcție are ca principale atribuții pregătirea și conducerea ședințelor Consiliului și nu are nici o putere executivă alta decât cea de a reprezenta uneori Uniunea în străinătate. Președintele trebuie să răspundă Parlamentului European după fiecare întâlnire a Consiliului European.

În esență, Consiliul definește agenda politică a Uniunii Europene și este considerat de unii ca fiind motorul integrării europene. Face asta fără a avea puteri formale, ci doar de influența de a fi compus din liderii naționali. Totodată, Consiliul European desemnează și numește candidați pentru funcții importante la nivelul UE, cum ar fi președintele Comisiei Europene sau președintele Băncii Centrale Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reuniunile Consiliului European au loc cel puțin de patru ori pe an, de obicei, în sediul central al Consiliului Uniunii Europene din Bruxelles, Belgia. Acestea pot dura două sau chiar mai multe zile, dacă pe ordinea de zi sunt mai multe subiecte or probleme controversate. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, participă de asemenea la aceste întruniri, însă fără drept de vot.

Consiliul European a fost înființat ca un organism informal în 1974, a devenit o instituție oficială a UE în 2009, când Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare.

#Consiliul European #agenda #institutii #UE

În caz de conflict, Moldova nu va rămâne singură. Autoritățile anunță că există parteneri strategici dispuși să sprijine țara noastră, însă acordurile de securitate sunt încă în curs de negociere. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, subliniază că procesul este prioritar pentru întărirea apărării naționale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

„Suntem poziționați mai bine în acest raport, iar experiențele interne au făcut ca procesele să nu fie accelerate. Voința poporului stă la baza schimbărilor, iar rezultatele referendumului și ale alegerilor prezidențiale arată că mergem în direcția corectă. Pentru mine, ca ministru, este important să asigur securitatea națională și să creăm un mediu care să permită dezvoltarea economică”, a declarat Nosatîi.

Ministrul a explicat că Moldova a extins lista partenerilor strategici cu care cooperarea era limitată anterior.

„Am început cu scrisori de intenție și am semnat acorduri de cooperare în diverse domenii – suport tehnic, instruire, dezvoltare – și doar după ce demonstrăm credibilitate și seriozitate putem avansa în interoperabilitate și investiții în securitate. Suntem pe calea cea dreaptă și vom continua să atingem scopul nostru”, a adăugat el.

Anatolie Nosatîi a subliniat că scopul principal al acestor acorduri este ca, în caz de agresiune, țările semnatare să ofere sprijin, care poate fi militar sau logistic, în funcție de legislația națională a fiecărui stat.

„Acordurile perfecte presupun că, în caz de agresiune, țările semnatare vor veni să ofere sprijin, care poate fi militar sau logistic, în funcție de prevederile acordului și de legislația națională a fiecărei țări. Circa 50 de state sprijină Ucraina împotriva agresiunii rusești, însă nu toate pot trimite militari din cauza limitărilor legale. Acordurile prevăd diferite forme de ajutor, iar unele ajutoare sunt deja în curs de livrare.”

Printre țările partenere strategice enumerate în strategiile naționale de apărare și militare se numără România, SUA, Franța și Polonia. În ceea ce privește cooperarea cu SUA, Nosatii a precizat că aceasta continuă conform programelor existente, fără întreruperi.

„Avem acorduri semnate, avem ajutoarele care vin acum și vom continua să consolidăm parteneriatele strategice pentru securitatea țării”, a concluzionat ministrul.