Consiliul Europei a lansat o critică dură la adresa Republicii Moldova în ceea ce privește funcționarea administrației publice locale. Într-un raport recent, instituția europeană constată că autoritățile locale din țară continuă să dispună de competențe limitate, o autonomie financiară redusă și se confruntă cu o povară administrativă excesivă.

În contextul acestor concluzii, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a îndemnat autoritățile centrale să trateze cu seriozitate aceste observații ale Consiliului Europei.

Potrivit raportului publicat și despre care nu se va vorbi în spații mediatic de la noi,autoritățile locale din Republica Moldova nu au libertatea de a lua decizii și sunt limitate în soluționarea problemelor, localităților și ale oamenilor.Tot în raport se menționează despre ceea ce mereu, am semnalat și chiar am vorbit și la consultările cu candidatul la funcția de prim-ministru.

Este vorba despre lipsa specialiștilor, cauzate de salariile foarte mici,bureaucrații și controale în exces, control politic asupra primarilor, descentralizarea fiscală și condiții mai bune pentru aleșii locali. Reforme care rămân incomplete și insuficient aplicat.Primare sunt cei care cunosc cel mai bine problemele oameniilor, pentru că se întâlnesc cu ei în fiecare zi în teren”, a declarat Ion Ceban.

Primarul a propus ca raportul să fie examinat de autoritățile centrale din Republica Moldova, împreună cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), și ca recomandările Consiliului Europei să fie preluate și implementate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consiliul Europei #critica #Ion Ceban #Moldova

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.