Republica Moldova marchează astăzi cea de-a 29-a aniversare a Constituției. Adoptată în urma referendumului consultativ, care a avut loc pe data de 6 martie 1994, pe 29 iulie 1994 legea supremă a țării a fost votată de Parlament.

Președintele țării, Mircea Snegur, a promulgat Constituția imediat după votarea ei, chiar în sala de ședințe plenare a Legislativului. Constituția Republicii Moldova este compusă din șapte titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni.

Similar altor state din Europa, Curtea Constituțională din Republica Moldova este unica autoritate a statului care interpretează Constituția oficial și verifică dacă legile și alte acte normative sunt în acord cu Constituția.

Toate dispozițiile Constituției au o importanță egală, fiind un manifest al realizărilor şi al dezideratelor care trebuie transpuse în viață.

Potrivit aprecierilor mediului academic, la baza Constituției Republicii Moldova se află modelul francez al constituționalismului, care a fost preluat de majoritatea statelor europene.

Membrii comisiilor parlamentare pentru elaborarea legii au studiat conținutul normativ a peste 60 de constituții ale statelor lumii, au analizat cele mai importante acte istorice care stau la baza constituționalismului: „Magna Charta Libertatum”, „Petiția Dreptului” („The Petition of Right”), „Habeas Corpus Act”, „Bill of Rights”, Declarația de Independență a SUA, Declarația Drepturilor Omului şi ale Cetățeanului din Franța etc. Proiectul legii supreme a țării a fost avizat pozitiv de Consiliul Europei, Comisia de la Veneția, de alte organizații internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constitutia Republicii Moldova #Mircea Snegur #document #parlament

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, 15 aprilie curent, că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluționat și prețurile petrolului rămân ridicate, adăugând că riscurile la adresa inflației ar putea afecta prețurile alimentelor, transmite Agerpres.

„Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele în viitor dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă”, a afirmat Georgieva la o conferință de presă în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Washington.

Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial. Prețurile petrolului și gazelor au crescut semnificativ, afectând în mod special economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune.

„Suntem îngrijorați de riscurile la adresa inflației, și de efectele asupra prețurile alimentelor, dacă nu va fi reluată în curând livrarea îngrășămintelor la prețuri rezonabile”, a explicat șeful FMI.

În condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, Georgieva a cerut băncilor centrale o abordare de tipul „să așteptăm și să vedem ce se întâmplă” înainte de a ajuta ratele dobânzilor. Acesta este în mod special cazul în care publicul are așteptări bine fundamentate referitoare la ținerea sub control a inflației.

„Dacă se încheie rapid conflictul, poate nu vor fi necesare decizii”, a declarat oficialul FMI.

Dar Georgieva a recunoscut că țările unde băncile centrale nu au o astfel de credibilitate ar putea fi nevoite să transmită semnale mai puternice. Deocamdată, „încă suntem într-o perioadă în care este posibilă o rezolvare mai rapidă”, a apreciat directorul general al Fondului Monetar Internațional.

Oficialul a cerut statelor membre FMI să apeleze la instituția cu sediul la Washington dacă au nevoie de asistență financiară în timpul conflictului.

„În prezent, avem 39 de programe, și o potențială cerere pentru noi programe de la cel puțin 12 țări, unele fiind din Africa subsahariană. Dacă aveți nevoie de asistență financiară, nu ezitați. Mișcați-vă rapid, deoarece cu cât mai devreme acționați, cu atât vor fi protejate economiile și oamenii”, a afirmat Georgieva.

Șeful FMI a subliniat necesitatea protejării sustenabilității fiscale în condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, și a avertizat că „măsurile care nu sunt țintite, controlul exporturilor sau reduceri ample de taxe ar putea avea ca efect prelungirea suferinței provocate de prețurile ridicate”.