Republica Moldova marchează astăzi cea de-a 29-a aniversare a Constituției. Adoptată în urma referendumului consultativ, care a avut loc pe data de 6 martie 1994, pe 29 iulie 1994 legea supremă a țării a fost votată de Parlament.

Președintele țării, Mircea Snegur, a promulgat Constituția imediat după votarea ei, chiar în sala de ședințe plenare a Legislativului. Constituția Republicii Moldova este compusă din șapte titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni.

Similar altor state din Europa, Curtea Constituțională din Republica Moldova este unica autoritate a statului care interpretează Constituția oficial și verifică dacă legile și alte acte normative sunt în acord cu Constituția.

Toate dispozițiile Constituției au o importanță egală, fiind un manifest al realizărilor şi al dezideratelor care trebuie transpuse în viață.

Potrivit aprecierilor mediului academic, la baza Constituției Republicii Moldova se află modelul francez al constituționalismului, care a fost preluat de majoritatea statelor europene.

Membrii comisiilor parlamentare pentru elaborarea legii au studiat conținutul normativ a peste 60 de constituții ale statelor lumii, au analizat cele mai importante acte istorice care stau la baza constituționalismului: „Magna Charta Libertatum”, „Petiția Dreptului” („The Petition of Right”), „Habeas Corpus Act”, „Bill of Rights”, Declarația de Independență a SUA, Declarația Drepturilor Omului şi ale Cetățeanului din Franța etc. Proiectul legii supreme a țării a fost avizat pozitiv de Consiliul Europei, Comisia de la Veneția, de alte organizații internaționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constitutia Republicii Moldova #document #Mircea Snegur #parlament

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.