Licitația pentru proiectarea și construcția stației de epurare a apelor uzate și infrastructurii de canalizare din municipiul Soroca a fost lansată de Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală la 1 septembrie 2025, iar ofertele au putut fi depuse până la 21 octombrie 2025. Aceasta a fost cea de a doua licitație pentru proiect, după ce rezultatele primei, care a avut loc în toamna anului 2024, au fost anulate, transmite regional.md.

La concurs au putut participa companii naționale și internaționale, eligibile conform regulilor de achiziții ale Băncii Mondiale. Contractul ce urmează a fi semnat prevede realizarea studiilor necesare pentru proiectul tehnic, construcția și dotarea stației de epurare cu tehnologii moderne de tratare a apelor uzate (fizică, biologică și avansată), lucrări de protecție împotriva inundațiilor, modernizarea stațiilor de pompare „Centru” și „Sud”, construcția conductelor de canalizare și amenajarea drumurilor interne și racordarea la infrastructura publică. Durata de implementare a lucrărilor este estimată la 31 de luni de la semnarea contractului. Procesul este coordonat de Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală (ONDRL), care, în luna februarie 2026, a fost vizat de percheziții ale CNA într-un dosar de delapidare de fonduri naționale și externe din proiecte de infrastructură.

Conform surselor regional.md, la licitație au fost admise patru oferte, iar câștigător a fost desemnată o companie din Turcia. Rezultatul însă a fost contestat de unul din participanți, pe motiv că, oferta câștigătorului nu corespunde criteriilor tehnice prevăzute în caietul de sarcini, iar decalajul de puncte oferit câștigătorului în raport cu celelalte 3 oferte este incredibil de mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#licitatie #Soroca #statie de epurare

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.