Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Construim Încredere #PAS #promisiuni electorale

Comisia Electorală Centrală a Rusiei (CEC) a confirmat vineri în mod oficial majoritatea constituțională a formațiunii politice Rusia Unită, care a obținut 349 din cele 450 de locuri din Duma de Stat (Camera Deputaților), cel mai bun rezultat al partidului Kremlinului, în pofida plângerilor opoziției privind fraudele, informează EFE, transmite Agerpres.

„Rusia Unită a primit 349 de locuri, 140 prin circumscripția federală și 209 prin circumscripțiile cu mandat unic”, a declarat președinta CEC, Ela Pamfilova, în cadrul unei conferințe de presă.

Rezultatul indică cu șase locuri mai puțin decât cel comunicat de autoritățile electorale luni ca urmare includerii partidului Rusia Justă, care în cele din urmă a reușit să treacă pragul de 5% necesar pentru a intra în Duma, a partidului Patria (un loc) și a patru deputați independenți.

Potrivit lui Pamfilova, Partidul Comunist va avea 37 de locuri, partidul ultranaționalist Partidul Liberal-Democrat al Rusiei 23 de locuri, iar Oameni Noi 19.

Rusia Justă a reușit în cele din urmă să obțină 17 locuri, 13 dintre ele prin circumscripții federale și restul prin circumscripții cu mandat unic.

Președinta CEC a subliniat că, pentru prima dată, au fost aleși în Dumă 46 de foști combatanți în războiul din Ucraina, adică peste 10% din totalul deputaților, o politică promovată de președintele Vladimir Putin.

După anunțul CEC de luni al victoriei formațiunii politice Rusia Unită au apărut numeroase acuzații de fraudă. Mai mulți activiști au cerut autorizații pentru a organiza mitinguri împotriva fraudei electorale în orașe precum Sankt Petersburg, Kazan, Perm sau Ijevsk, care au fost însă respinse de către autorități.

Experții citați de presă estimează că partidul Kremlinului, a cărui intenție de vot era în jur de 34% înainte de alegeri, a primit cu aproximativ 18-20 de milioane de voturi mai mult decât a obținut efectiv la urne.

Conform specialiștilor citați de publicații precum Historias Importantes, metoda frauduloasă folosită de data aceasta a fost în principal manipularea datelor privind participarea, de la 40% la aproape 60%.

Atât singurul partid pacifist din Rusia, Iabloko, care a denunțat numeroase nereguli pe parcursul celor trei zile de vot, cât și comuniștii, a doua formațiune ca număr de voturi, consideră că rezultatul nu reflectă deloc starea de spirit a societății, unde două treimi dintre ruși își doresc încetarea rapidă a luptelor și începerea negocierilor de pace.

Fostul prim-ministru rus Mihail Kasianov și magnatul Mihail Hodorkovski consideră că Kremlinul este foarte îngrijorat de numărul tot mai mare de ruși care se opun războiului din Ucraina, de lipsa progreselor pe front și de nemulțumirea populară față de situația socio-economică, motiv pentru care președintele Putin avea nevoie de o victorie incontestabilă asupra rivalilor săi.

Experții consideră că aceasta este, posibil, mai mare fraudă electorală de când Vladimir Putin a ajuns la Kremlin în 2000, chiar mai gravă decât cea din 2011, care a dus la cele mai mari proteste anti-guvernamentale de la căderea URSS în 1991.