Consumul de alcool, chiar și cu moderație, cauzează probabil modificări în structurile creierului nostru, arată un nou studiu. Iată ce face alcoolul creierului nostru.

O echipă de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania și de la Universitatea Wisconsin-Madison a descoperit că și o singură băutură pe zi este asociată cu o reducere a dimensiunii creierului.

Deși echipa nu a găsit încă o legătură cauzală definitivă între cele două, sună foarte probabil, ceea ce este o constatare care contravine percepției comune că alcoolul este dăunător doar atunci când este consumat în cantități mari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un nou studiu publicat în revista Nature Communications, echipa a studiat RMN-urile cerebrale din peste 36.000 de intrări din baza de date Biobank din Marea Britanie, care conține informații medicale și genetice de la aproximativ 500.000 de britanici de vârstă mijlocie și în vârstă.

În lucrare, cercetătorii concluzionează că „asocierile negative dintre consumul de alcool și macrostructura și microstructura creierului sunt deja evidente la indivizii care consumă în medie doar una sau două unități zilnice de alcool și devin mai puternice pe măsură ce consumul de alcool crește”.

„Aceste constatări contrastează cu liniile directoare științifice și guvernamentale privind limitele sigure pentru consumul de alcool”, a spus Henry Kranzler, director al Centrului pentru Studii de Dependență al Universității din Pennsylvania și autor al studiului, într-o declarație.

Deși Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism recomandă femeilor să consume în medie cel mult o băutură pe zi, limitele recomandate pentru bărbați sunt de două ori mai mari decât atât.

În timp ce cercetătorii au descoperit că trecerea de la zero la o băutură nu a fost asociată cu o reducere semnificativă a substanței cenușii și albe – un marker comun asociat de obicei cu îmbătrânirea – trecerea de la una la două sau două până la trei băuturi pe zi a avut un impact semnificativ.

„Nu este liniar”, a spus Daviet, autor și cercetător la Universitatea din Wisconsin-Madison, în declarație. „Devine mai rău cu cât bei mai mult”.

Aceste descoperiri, deși semnificative, încă nu au demonstrat în mod concludent o legătură cauzală între băutură și dimensiunea creierului.

Indiferent, studiul subliniază impactul considerabil asupra sănătății creierului pe care consumul de alcool îl poate avea, mai ales având în vedere cercetările anterioare pe această temă.

#consum de alcool #creier #studiu

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.