Curs valutar
  • EUR
    20.1298
    0.2727%
  • USD
    17.9458
    0.0323%
  • RUB
    0.2167
    -0.4615%
  • RON
    3.7666
    0.2443%
  • UAH
    0.3945
    0.1267%

Toate știrile

11 noiembrie 2026

Contaminare generalizată cu mercur a conservelor de ton din Europa

01 Nov. 2024, 07:39
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
01 Nov. 2024, 07:39 // În Lume //  Redacția Realitatea

Un nou raport publicat de ONG-urile Bloom și Foodwatch aduce în prim-plan o problemă de sănătate publică alarmantă: contaminarea cu mercur a conservelor de ton.

Conform investigației, majoritatea conservelor de ton testate în Europa conțin concentrații ridicate de mercur, o substanță extrem de toxică pentru organismul uman, fapt ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la standardele de siguranță alimentară actuale.

Raportul, bazat pe un studiu realizat în Franța, Germania, Anglia, Spania și Italia, dezvăluie că toate cele 148 de mostre de conserve de ton colectate aleatoriu și testate într-un laborator independent au fost contaminate cu mercur.

„Bloom a selectat aleatoriu 148 de conserve în cinci țări europene (Franța, Germania, Anglia, Spania și Italia) și le-a dus să fie testate de un laborator independent: 100% din acele conserve sunt contaminate cu mercur”, a arătat ancheta realizată de ONG-ul Bloom.

Pentru mai mult de jumătate din conservele testate, concentrația de mercur a depășit chiar limita maximă stabilită pentru alte specii de pești, adică 0,3 mg/kg, arătând că standardele de siguranță nu sunt uniforme și că tonul beneficiază de o toleranță de până la trei ori mai mare decât alte specii. În prezent, limita admisă pentru ton este de 1 mg/kg, calculată pe baza greutății proaspete, ceea ce nu oferă o imagine exactă a nivelului real de contaminare al produsului finit din conserve.

„Un adevărat scandal de sănătate publică”

Conform raportului, limitele maxime actuale de mercur din tonul conservat au fost stabilite pentru a permite vânzarea a 95% din produsele disponibile pe piață, fără a lua în considerare pericolul real pentru sănătate.

„Concentrațiile maxime de mercur în ton care sunt în vigoare în prezent în Europa au fost stabilite pe baza nivelului de contaminare găsit în ton și nu pe baza pericolului reprezentat de mercur pentru sănătatea umană, pentru a asigura vânzarea a 95% din conservele de ton”, se menționează în raport.

Această discrepanță dintre limitele admise pentru ton și cele stabilite pentru alte specii a fost vehement criticată de ONG-uri, care atrag atenția că toxicitatea mercurului nu depinde de tipul de pește prin care este ingerat, ci de concentrația prezentă în aliment.

„Nu există niciun motiv de sănătate care să justifice această discrepanță: mercurul nu este mai puțin toxic dacă este ingerat prin ton, contează doar concentrația de mercur din alimente”, se subliniază în raport.

Mercurul este o substanță extrem de periculoasă, clasată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept una dintre cele zece substanțe care prezintă cele mai mari probleme de sănătate publică. În mediul marin, mercurul din emisiile industriale se transformă în metilmercur, un derivat chiar mai toxic, care pătrunde în lanțul trofic și afectează organismele ce consumă pește contaminat.

OMS atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale mercurului asupra sistemului nervos, care pot include tulburări neurologice și comportamentale.

„Mercurul elementar și metilmercurul sunt toxice pentru sistemul nervos; tulburări neurologice și comportamentale pot fi observate după expunere”, a precizat OMS, subliniind riscurile pe termen lung asupra sănătății celor expuși la astfel de substanțe prin consumul de produse contaminate.

O problemă specifică în Franța

În Franța, una dintre cele mai criticate mărci de ton este Petit Navire, după ce o conservă testată de Bloom a înregistrat o concentrație de mercur de 3,9 mg/kg, valoare de aproape patru ori mai mare decât limita maximă permisă pentru alte specii. Această descoperire a intensificat îngrijorările legate de siguranța produselor disponibile pe piața europeană și a generat numeroase solicitări pentru revizuirea normelor în vigoare.

Confruntate cu ceea ce ele descriu ca fiind „un adevărat scandal de sănătate publică”, organizațiile Bloom și Foodwatch au lansat un apel către Comisia Europeană, cerând aliniera standardelor de mercur la nivelul maxim de 0,3 mg/kg stabilit pentru alte specii de pești. Ele consideră că este urgentă adoptarea unor măsuri care să protejeze consumatorii europeni, prin revizuirea standardelor actuale și reducerea limitelor admise pentru ton.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!