Un bărbat a fost trimis pe banca acuzaților, pentru contrabandă cu valută străină. Urmărirea penală a fost pornită în martie 2023, după ce ofițerii Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate au constatat că inculpatul a introdus, într-o perioadă nedeterminată, peste 8,4 milioane de hrivne.

Conform procurorilor anticorupție, aflându-se în afara Republicii Moldova, persoana intenționa să obțină beneficii financiare pe teritoriul Ucrainei. Mai exact, acesta urma să le obțină urmare a convertirii hrivnelor la un preț mai avantajos decât cel de procurare de pe teritoriul Republicii Turcia, apoi să scoată banii din țară prin contrabandă.

„În acest scop, în perioada în perioada 22 ianuarie 2023-04 martie 2023, respectivul a introdus în Republica Moldova din Republica Turcia mijloace financiare în sumă de 84.386.000,00 UAH, care ulterior au fost scoase prin contrabandă și introduse pe teritoriul Ucrainei.

Totodată, la 06 mai 2023, în circumstanțe identice, acesta urma să scoată prin contrabandă hrivne ucrainești în proporții deosebit de mari, dar din motive independente de voința sa, fapta infracțională nu a fot realizată, fiind reținut de către angajații CNA”, transmite Procuratura Anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul perchezițiilor au fost depistate și ridicate 16.595.000 de hrivne. Banii sun puși sub sechestru, în vederea confiscării speciale. Persoana și-a recunoscut integral vina, iar instanța urmează să se pronunțe referitor la pedeapsa care i se va aplica.

#contrabanda #hrivne #inculpat #Moldova #turcia

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.