Angajații ANSA desfășoară inspecții în teren la sectoarele de producere a semințelor de culturi agricole și în pepinierele horticole. În cadrul verificărilor, inspectorii controlează dacă loturile semincere corespund cerințelor privind identitatea și puritatea biologică a soiurilor și hibrizilor, respectarea tehnologiei de producere și a standardelor prevăzute de Schemele Semincere OCDE.

„Aceste verificări reprezintă o etapă indispensabilă în procesul de certificare a semințelor și contribuie la menținerea unui nivel înalt de calitate a materialului destinat agricultorilor. Începând cu prima decadă a lunii iunie, s-au efectuat verificări în teren la culturile cerealiere păioase, leguminoase și în pepinierele horticole. În această perioadă, controalele continuă la loturile de hibridare a porumbului și florii-soarelui, precum și în pepinierele horticole din întreaga țară”, transmite Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

Până în prezent, inspectorii Agenției au verificat 13.940 de hectare de loturi semincere, dintre care: 2.376 ha – cereale din grupa I (grâu, orz, ovăz și secară); 4.725 ha – cereale din grupa a II-a (porumb și floarea-soarelui); 335 ha – leguminoase pentru boabe; 1.977 ha – plante furajere.

De asemenea, au fost inspectate aproximativ 350 de hectare de culturi horticole, inclusiv: 167 ha – material de înmulțire și săditor pomicol și bacifer; 165 ha – material de înmulțire și săditor viticol; 19,6 ha – material săditor decorativ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„La finalizarea fiecărui control, inspectorii perfectează documentele de inspecție în câmp în baza constatărilor din teren. În situațiile în care sunt identificate abateri, precum nerespectarea distanțelor de izolare, îmburuienarea excesivă, atacul de boli și dăunători, inclusiv organisme de carantină, sau culturi grav afectate de calamități naturale, care compromit calitatea semințelor, sunt emise acte de respingere a sectoarelor semincere, conform prevederilor legale”, se arată în comunicatul emis de instituție.

#ANSA #calitate seminte #camp #controale

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.