Ministerul rus al Apărării și-a trasat sarcinile celei de-a doua etape a așa-zisei operațiuni speciale din Ucraina. Una dintre sarcini este stabilirea controlului deplin asupra Donbasului și a Ucrainei de Sud, ceea ce va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea și o altă ieșire către Transnistria, a declarat generalul-maior Rustam Minekaev, comandant adjunct al Districtului Militar Central, citat de TASS.

Armata rusă, în timpul celei de-a doua etape a operațiunii speciale, ar trebui să stabilească un control deplin asupra Donbasului. Declarația a fost făcută de către comandantul adjunct al Districtului Militar Central, generalul-maior Rustam Minekaev.

„În urmă cu două zile a început cea de-a doua etapă a operațiunii speciale, una dintre sarcinile armatei ruse este de a stabili controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei”, a spus oficialul rus.

Controlul Forţelor Armate ale Federației Ruse asupra Donbasului va face posibilă crearea unui coridor terestru spre Crimeea, a subliniat Minekaev.

„Acest lucru (controlul asupra Donbasului) va oferi un coridor terestru către Crimeea, și va asigura un control asupra punctelor strategice militare ucrainene, porturile Mării Negre prin care produsele agricole și metalurgice sunt livrate către alte țări”, a spus adjunctul comandantului.

Oficialul rus spune că Moscova și-a stabilit drept prioritate și crearea unui coridor spre regiunea transnistreană.

„Controlul asupra Sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde există și acțiuni de reprimare a populației de limbă rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Întreaga lume a fost împotriva noastră. Și acum același lucru, nu le-a plăcut niciodată Rusia”, a adăugat el.

Minekaev și-a manifestat certitudinea că armata rusă este superioară din punct de vedere tehnic celei ucrainene.

„Atunci când este vorba de atacuri, forțele armate ruse nu suferă nicio pierdere. Acest lucru ucide cel mai mult moralul personalului Forțelor Armate ale Ucrainei. Superioritatea tehnică a armatei ruse pe uscat, pe mare și în aer a devenit evidentă” a punctat oficialul.

Minekaev a adăugat că operațiunea specială ar trebui „dusă cu succes la finalitatea ei logică”.

„Nu am început acest război, dar îl vom termina”, a spus Minekaev.

#razboi #regiunea transnsitreana #Rusia #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.