Ministerul rus al Apărării și-a trasat sarcinile celei de-a doua etape a așa-zisei operațiuni speciale din Ucraina. Una dintre sarcini este stabilirea controlului deplin asupra Donbasului și a Ucrainei de Sud, ceea ce va permite crearea unui coridor terestru către Crimeea și o altă ieșire către Transnistria, a declarat generalul-maior Rustam Minekaev, comandant adjunct al Districtului Militar Central, citat de TASS.

Armata rusă, în timpul celei de-a doua etape a operațiunii speciale, ar trebui să stabilească un control deplin asupra Donbasului. Declarația a fost făcută de către comandantul adjunct al Districtului Militar Central, generalul-maior Rustam Minekaev.

„În urmă cu două zile a început cea de-a doua etapă a operațiunii speciale, una dintre sarcinile armatei ruse este de a stabili controlul deplin asupra Donbasului și a sudului Ucrainei”, a spus oficialul rus.

Controlul Forţelor Armate ale Federației Ruse asupra Donbasului va face posibilă crearea unui coridor terestru spre Crimeea, a subliniat Minekaev.

„Acest lucru (controlul asupra Donbasului) va oferi un coridor terestru către Crimeea, și va asigura un control asupra punctelor strategice militare ucrainene, porturile Mării Negre prin care produsele agricole și metalurgice sunt livrate către alte țări”, a spus adjunctul comandantului.

Oficialul rus spune că Moscova și-a stabilit drept prioritate și crearea unui coridor spre regiunea transnistreană.

„Controlul asupra Sudului Ucrainei este o altă cale de ieșire către Transnistria, unde există și acțiuni de reprimare a populației de limbă rusă. Se pare că acum suntem în război cu întreaga lume, așa cum a fost în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Întreaga lume a fost împotriva noastră. Și acum același lucru, nu le-a plăcut niciodată Rusia”, a adăugat el.

Minekaev și-a manifestat certitudinea că armata rusă este superioară din punct de vedere tehnic celei ucrainene.

„Atunci când este vorba de atacuri, forțele armate ruse nu suferă nicio pierdere. Acest lucru ucide cel mai mult moralul personalului Forțelor Armate ale Ucrainei. Superioritatea tehnică a armatei ruse pe uscat, pe mare și în aer a devenit evidentă” a punctat oficialul.

Minekaev a adăugat că operațiunea specială ar trebui „dusă cu succes la finalitatea ei logică”.

„Nu am început acest război, dar îl vom termina”, a spus Minekaev.

#razboi #regiunea transnsitreana #Rusia #Ucraina

Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul controverselor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.

„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu joi, 29 octombrie.

Șeful Legislativului a criticat încercările de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. El a comentat și cererea primarului Capitalei, Ion Ceban, ca documentul să fie făcut public.

„Toate aceste acorduri ajung să fie publicate. Da, este procesul, transparența procesului decizional. Lumea îl vede”, a explicat Grosu.

Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat la 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.

Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să preia experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv în monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene. Necesitatea cooperării este explicată prin incidentele înregistrate de la începutul războiului din țara vecină, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.

Ministerul Apărării a precizat că acordul este unul strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să acorde asistență militară directă unui stat aflat în război.

Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a cerut publicarea lui integrală, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții acesteia susțin că acordul ar putea implica Republica Moldova într-o țintă a atacurilor.