Ministrul Culturii din Italia, Alessandro Giuli, nu va participa la evenimentele premergătoare și nici la ceremonia oficială a Bienala de Artă de la Veneția, programată pentru 9 mai. Decizia vine în contextul revenirii Rusia la prestigiosul eveniment artistic, după o absență începută în 2022, anul declanșării războiului din Ucraina, scrie Euronews.
Reintegrarea Rusiei în cadrul Bienalei, aprobată sub conducerea președintelui Pietrangelo Buttafuoco, a generat reacții critice atât în Italia, cât și la nivel european. Deși pavilionul rus va fi inclus în expoziție, acesta va rămâne închis publicului și va fi accesibil doar presei în perioada 6–8 mai.
Decizia a provocat tensiuni și în interiorul guvernului italian. Ministrul Infrastructurii, Matteo Salvini, a susținut participarea Rusiei, invocând rolul artei de a uni, în timp ce ministrul Culturii a criticat gestionarea situației și a cerut demisia unui reprezentant al ministerului implicat în conducerea Bienalei.
La nivel european, Comisia Europeană a condamnat ferm decizia și a avertizat că ar putea suspenda finanțarea de aproximativ două milioane de euro destinată evenimentului. Mai multe state membre ale Uniunea Europeană au cerut reconsiderarea participării Rusiei, invocând sancțiunile impuse după invazia din Ucraina.
În paralel, organizatorii au anunțat că artiștii din Rusia și Israel nu vor fi eligibili pentru premii, inclusiv prestigiosul Leu de Aur. Măsura este justificată prin acuzațiile de crime de război formulate de Curtea Penală Internațională împotriva liderilor celor două state, Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu.
Conducerea Bienalei și-a apărat decizia, comparând instituția cu un „ONU al artei”, unde nicio țară nu ar trebui exclusă. Criticii susțin însă că evenimentul nu poate ignora contextul geopolitic și implicațiile morale ale participării unor state implicate în conflicte majore.
