Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 3 noiembrie, proiectul de hotărâre pentru aprobarea semnării Convenției dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Franceze privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit.

Convenția are drept scop dezvoltarea relațiilor economice dintre Republica Moldova şi Republica Franceză atât în domeniul eliminării dublei impuneri a persoanelor fizice şi juridice, cât şi în atragerea investițiilor străine.

Totodată, proiectul vizează crearea unor sisteme fiscale care ar coordona acțiunile statelor contractante îndreptate spre evitarea dublei impuneri, eliminarea discriminării fiscale sub orice forma, precum și asigurarea schimbului de informații, ceea ce va oferi condiții favorabile pentru desfășurarea activității economice externe și va consolida relațiile bilaterale.

Procesul de negociere a unei noi Convenții s-a desfășurat pe parcursul lunii iulie 2020 și februarie 2021.

Este important de menționat că urmare a negocierilor părțile au agreat cotele impozitului la dividende, dobânzi și royalty, după cum urmează:

Dividende – 5% și 10%;

Dobânzi – 5% cu două excepții;

Royalty – 6% din suma brută.

Instituția responsabilă pentru negocierea, semnarea, interpretarea și implementarea Convenției respective este Ministerul Finanțelor.

Prezenta Convenție va intra în vigoare în prima zi după data la care a fost primită ultima notificare privind îndeplinirea procedurilor interne, necesare pentru intrarea în vigoare a Convenţiei.

Conform art.14 din Legea nr.595/1999 privind tratatele internaţionale, Convenția urmează a fi ratificată de către Parlamentul Republicii Moldova.

Actualmente Republica Moldova aplică Acorduri și Convenții pentru evitarea dublei impuneri cu 50 de state.

#Franta #Guvern #R Moldova

Rusia folosește Moldova, pentru a testa metodele de război hibride utilizate împotriva UE și pentru a submina cursul pro-european al țării, se arată într-o analiză publicată de NYT. Kremlinul este acuzat de atacuri cibernetice, tentative de destabilizare și acțiuni de dezinformare.

Jurnaliștii fac referire inclusiv la rețeaua lui Șor și schemele de mituire a alegătorilor prin Promsveazbank din Rusia, pentru a determina votanții să nu susțină referendumul privind integrarea europeană.

De asemenea, autorii analizei fac referire la implicarea preoților în acțiunile de destabilizare, dar și la organizarea taberelor de antrenament din Rusia, Serbia, Bosnia și Herțegovina.

Potrivit publicației, prin aceste acțiuni, folosind sărăcia, religia, corupția și diviziunile lingvistice, atacurile asupra infrastructurii energetice, Moscova încearcă să recapete influența asupra Moldovei, iar țara rămâne vulnerabilă în fața amenințărilor din exterior.

„Public, oficialii ruși au negat că s-ar fi amestecat în treburile interne ale Moldovei și au respins acuzațiile conform cărora Moscova încearcă să submineze Occidentul. În decembrie anul trecut, Putin, într-un discurs adresat comandanților militari, i-a criticat pe liderii europeni pentru „alimentarea isteriei” cu privire la amenințarea din partea Rusiei.

La scurt timp după aceea, însă, i-a reunit pe lideri la o conferință secretă, pentru a transmite mesajul exact opus. Potrivit oficialilor din două țări, care știu despre acest episod, scopul setat de Putin pentru 2026 este ”prăbușirea NATO și a UE din interior””, se arată în investigația NYT.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform materialului, al doilea obiectiv al rușilor este să preia controlul asupra Moldovei, deoarece țara este situată strategic, între membrii NATO și Ucraina, iar primul – să ocupe țara vecină, aflată de patru ani în război.

„Moldova ar fi un cap de pod ideal pentru Rusia, pentru agresiuni ulterioare fie împotriva Ucrainei, fie împotriva Occidentului, au spus oficialii, adăugând că Putin încă speră să cucerească o zonă din sudul Ucrainei, pentru a crea legături terestre care să conecteze Rusia de Moldova”, scrie NYT.

Jurnaliștii au discutat cu procurori care au investigat ingerințele în alegerile din Moldova și au aflat despre circa 1000 de persoane recrutate pentru dezordini în masă și destabilizări, care erau pregătiți pentru acțiune în perioada electorală și au fost instruiți în Serbia. Participanții la acele cursuri ar fi fost remunerați cu aproximativ 400 de dolari.

Investigația mai denotă că preoții ar fi primit câte 1000 de dolari de la Ilan Șor ca să promoveze boicotarea sau respingerea politicilor pro-occidentale ale guvernării.

Conform publicației, deși autoritățile au dejucat planurile de interferență în alegeri, pentru Kremlin situația nu a reprezentat un eșec, deoarece Chișinău a trebuit să cheltuie prea multe resurse umani și financiare în acest scop, iar acțiunile forțelor de ordine au fost folosite pentru a lansa narative propagandistice, fiind prezentate drept represiuni politice.

#alegeri #ingerințe #Moldova #Putin #Rusia