Curtea Constituțională a Letoniei a confirmat vineri că trecerea școlilor publice rusești la limba letonă este constituțională și în concordanță cu obligațiile internaționale ale țării, potrivit agenției AFP, transmite Agerpres.

După ce Letonia a devenit independentă de Uniunea Sovietică în 1991, a moștenit o minoritate rusă semnificativă, care avea propriul sistem școlar și educațional, ceea ce a dus la performanțe slabe la examenele naționale, care se desfășurau exclusiv în limba letonă.

În 2019, o reformă educațională națională a impus trecerea la limba letonă pentru toate școlile, inclusiv cele din limba rusă, oferind totuși cursuri de limbă, istorie și literatură ale minorităților.

Această reformă a fost contestată în fața Curții Constituționale.

Letonia are aproximativ 150 de școli rusești și 90 de școli bilingve, dintr-un total de 1,8 milioane de locuitori. Într-un an școlar obișnuit, circa 140.000 de elevi provin din familii letone, 50.000 din familii vorbitoare de rusă și 10.000 din alte minorități.

„Profesorii, copiii și părinții au avut suficient timp să se pregătească. Curtea Constituțională a confirmat legalitatea reformelor”, a declarat AFP Iveta Ratinika, profesoară și consilier municipal în cadrul Comisiei pentru Educație a orașului Riga.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conversie #Curtea Constitutionala #Letonia #scoli ruse

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.