Manifestările cultural-artistice dedicate sărbătorilor de iarnă vor fi inaugurate la Chișinău pe 17 decembrie. Viceprimarul Angela Cutasevici a precizat că toate activitățile vor fi organizate în Piața Marii Adunări Naționale, scrie IPN.

Odată cu inaugurarea sărbătorilor de iarnă, va fi aprins și iluminatul decorativ. Cu toate acestea, municipalitatea va ține cont de recomandările Comisiei pentru Situații Excepționale.

„Instalăm decorațiuni de anul trecut ca să nu cheltuim mulți bani și să economisim. Vom stinge lumina la o anumită oră, ca să facem economii. Totuși, vrem ca oamenii să se simte foarte bine indiferent de crize și probleme”, a spus viceprimarul Ilie Ceban.

În perioada 17 decembrie – 15 ianuarie, în intervalul orelor 16:00-21:00, toți doritorii vor avea posibilitatea să viziteze Căsuța lui Moș Crăciun, iar începând cu data de 18 decembrie, cei mici vor avea parte de sesiuni foto gratuite cu eroul sărbătorilor de iarnă.

„Tradițional, îl contractam pe Moș Crăciun pentru anumite intervale de timp. Vom asigura în mare măsură contractarea serviciilor de Moș Crăciun, dar dacă filmările sau sesiunile foto vor fi realizate extra program, acestea vor fi din contul participanților”, a precizat Angela Cutasevici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Din centrul Capitalei nu va lipsi nici tradiționalul Târgul de Crăciun. În cadrul acestuia vor fi expuse obiecte de artizanat, decorațiuni de iarnă, produse alimentare, inclusiv de patiserie.

Pe scena din Piața Marii Adunări Naționale vor urca colective ale copiilor din diferite centre de creație, școli și centre extrașcolare din subordinea Primăriei municipiului Chișinău.Programul exact al manifestărilor și participanții vor fi anunțați în ajunul festivității.

Spectacolul de inaugurare a sărbătorilor de iarnă și a Târgului de Crăciun va avea loc sâmbătă, 17 decembrie, la ora 17:00. Activitățile vor fi organizate până pe 15 ianuarie.

#Chisinau #inaugurare brad #Moș Crăciun #PMAN #sarbatori de iarnă

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.