O aplicație de verificare a vârstei este gata din punct de vedere tehnic și va fi disponibilă în curând în Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că măsura este necesară pentru a proteja mai bine minorii în mediul online.

Președinta Comisiei a declarat că situația privind siguranța copiilor pe internet este extrem de îngrijorătoare în prezent. Datele oficiale arată că un copil din șase este hărțuit online. De asemenea, statisticile indică faptul că un copil din opt hărțuiește un alt copil prin intermediul platformelor digitale, transmite FinancialIntelligence.ro.

Mai multe guverne din UE intenționează să introducă o vârstă minimă pentru rețelele sociale, însă nu exista un instrument fiabil de verificare. Aplicația propusă acum respectă standardele stricte de protecție a datelor ale blocului comunitar. Deja șapte țări, printre care Franța, Italia și Spania, au anunțat că vor integra acest sistem în infrastructura lor IT.

Ursula von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea cu privire la designul puternic adictiv al platformelor de social media. Ea a menționat că funcții precum scrolling-ul infinit și videoclipurile scurte sunt create pentru a menține atenția captivă. Acest tip de mediu este considerat dăunător pentru mințile tinere aflate în curs de dezvoltare.

Un alt punct criticat este conținutul extrem de personalizat care alimentează dependența tinerilor de rețelele sociale. Din acest motiv, se solicită o „abordare europeană armonizată” în ceea ce privește protecția minorilor. Scopul este de a introduce măsuri unitare pentru toate statele membre ale blocului comunitar.

Următorul pas în acest proces va fi prezentarea unor recomandări oficiale de către un grup de experți până în vara acestui an. Aceste direcții vor completa lansarea aplicației de verificare a vârstei, oferind un cadru legal și tehnic solid pentru combaterea dependenței și a hărțuirii în spațiul virtual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#protecția minorilor #Uniunea Europeana #Ursula von der Leyen #verificare vârstă

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.