O aplicație de verificare a vârstei este gata din punct de vedere tehnic și va fi disponibilă în curând în Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat că măsura este necesară pentru a proteja mai bine minorii în mediul online.

Președinta Comisiei a declarat că situația privind siguranța copiilor pe internet este extrem de îngrijorătoare în prezent. Datele oficiale arată că un copil din șase este hărțuit online. De asemenea, statisticile indică faptul că un copil din opt hărțuiește un alt copil prin intermediul platformelor digitale, transmite FinancialIntelligence.ro.

Mai multe guverne din UE intenționează să introducă o vârstă minimă pentru rețelele sociale, însă nu exista un instrument fiabil de verificare. Aplicația propusă acum respectă standardele stricte de protecție a datelor ale blocului comunitar. Deja șapte țări, printre care Franța, Italia și Spania, au anunțat că vor integra acest sistem în infrastructura lor IT.

Ursula von der Leyen și-a exprimat îngrijorarea cu privire la designul puternic adictiv al platformelor de social media. Ea a menționat că funcții precum scrolling-ul infinit și videoclipurile scurte sunt create pentru a menține atenția captivă. Acest tip de mediu este considerat dăunător pentru mințile tinere aflate în curs de dezvoltare.

Un alt punct criticat este conținutul extrem de personalizat care alimentează dependența tinerilor de rețelele sociale. Din acest motiv, se solicită o „abordare europeană armonizată” în ceea ce privește protecția minorilor. Scopul este de a introduce măsuri unitare pentru toate statele membre ale blocului comunitar.

Următorul pas în acest proces va fi prezentarea unor recomandări oficiale de către un grup de experți până în vara acestui an. Aceste direcții vor completa lansarea aplicației de verificare a vârstei, oferind un cadru legal și tehnic solid pentru combaterea dependenței și a hărțuirii în spațiul virtual.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#protecția minorilor #Uniunea Europeana #Ursula von der Leyen #verificare vârstă

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.