Copiii din Moldova vor fi mai protejați dacă, în cazul unor dispute familiale, unul dintre părinți va dori transporta lor ilegală peste hotare. În asemenea situații, se va asigura asistență juridică gratuită și se va acorda sprijin legal.

Deplasarea ilicită a copilului peste hotare înseamnă scoaterea din țară a minorul cu vârsta de până la 16 ani, pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, fără acordul scris, legalizat notarial, al celuilalt reprezentant legal.

Instanțele vor putea ridica pașaportul sau vor putea interzice temporar ieșirea din țară, când vor exista riscuri de reținere ilicită a copiilor. În același timp, noile prevedere vor oferi autorităților posibilitatea să colaboreze cu instituții din alte state, pentru a localiza, proteja și întoarce în țară copiii, dacă aceștia au fost transportați ilegal peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Schimbul eficient de informații va face posibilă și verificarea condițiilor de vizitare a copilului atunci când aceasta are loc în afara țării”, precizează serviciul de presă al Executivului.

De asemenea, Guvernul a aprobat aderarea Republicii Moldova la o Convenție internațională, în baza căreia deciziile instanțelor din țara noastră vor fi executabile în alte state, fiind posibilă coordonarea mai eficientă și reducerea timpului de intervenție atunci când interesele copilului sunt prejudiciate.

#copil #deplasare #Guvern #protectie #strainatate

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.