Scafandrierii Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au continuat pe parcursul zilei de azi, 26 februarie, lucrările de căutare subacvatică a minorei în vârstă de 12 ani dată dispărută pe râul Nistru în apropierea localității Speia, raionul Anenii Noi. La fața locului au lucrat trei echipe specializate de scafandri și salvatori. După numeroase încercări, corpul neînsuflețit încă nu a fost găsit.

La căutările subacvatice a angajaților IGSU s-au alăturat și mai mulți voluntari care au utilizat o barcă cu motor.

Specialiștii au efectuat lucrări subacvatice la adâncime de 12 metri, folosind un scaner performant cu sonor acustic.

Pe parcursul zilei de 26 februarie scafandrierii au lucrat minuțios pe o distanță de 30 km a râului deasupra apei. În total la misiune au participat 10 persoane.

Misiunea salvatorilor a fost dificilă și îngreunată de curenții puternici, bucățile de gheață formate, dar și condițiile de vizibilitate redusă.

La fața locului au lucrat psihologii IGSU care au acordat asistență rudelor îndurerate.

Pe parcursul nopții lucrările subacvatice sunt suspendate.

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.