Coreea de Nord, ţară care deţine arma nucleară, a testat două rachete strategice de croazieră pe care le-a lansat de pe un submarin în Marea Japoniei, în condiţiile în care urmează să înceapă exerciţii militare comune între SUA şi Coreea de Sud, a anunţat luni agenţia de ştiri de la Phenian, KCNA, relatează CNN şi Reuters.

Şeful Statului Major Întrunit al Coreei de Sud a declarat că armata ţării se află în stare de alertă maximă, iar agenţia de informaţii a ţării colaborează cu instituţiile omoloage americane pentru a analiza caracteristicile testului nord-coreean.

„Strategic” este un termen folosit de obicei pentru a descrie armele care au o capacitate nucleară. KCNA a declarat că lansarea a confirmat fiabilitatea sistemului şi a testat operaţiunile ofensive subacvatice ale unităţilor submarine care fac parte din sistemul de descurajare nucleară al Coreei de Nord.

Luni, trupele sud-coreene şi americane urmează să înceapă 11 zile de exerciţii comune, denumite „Freedom Shield 23″, care se vor desfăşura la o scară nemaiîntâlnită din 2017. Exerciţiile vor consolida poziţia defensivă combinată a aliaţilor, au declarat cele două armate, şi vor cuprinde exerciţii de teren, inclusiv debarcări amfibii.

Coreea de Nord este de mult timp înfuriată din cauza exerciţiilor, pe care le consideră o repetiţie pentru invazie. În ultimul an, Coreea de Nord a efectuat un număr record de teste cu rachete şi exerciţii miliară, în ceea ce afirmă că este un efort de a-şi spori descurajarea nucleară şi de a face mai multe arme pe deplin operaţionale.

Lansările de rachete de pe submarine au avut ca scop să arate determinarea Coreei de Nord de a controla o situaţie în care „imperialiştii americani şi forţele marionetă sud-coreene devin din ce în ce mai clari în manevrele lor militare împotriva Republicii Populare Democrate Coreene”.

Rachetele „strategice”, lansate de pe submarinul „8.24 Yongung”

KCNA a precizat că rachetele strategice de croazieră au fost lansate de pe submarinul „8.24 Yongung”, aflat în largul coastei de est a Coreei, în primele ore ale zilei de duminică. Rachetele au parcurs aproximativ 1.500 de kilometri înainte de a lovi o ţintă în mare, se arată în relatarea KCNA.

Coreea de Nord are o flotă semnificativă de submarine, dar „8.24 Yongung” (care înseamnă „Eroul de la 24 august” – n.r.) este singurul său submarin experimental cunoscut pentru rachete balistice. Analiştii spun că acesta joacă un rol esenţial în dezvoltarea rachetelor, a tehnologiei submarinelor şi a procedurilor operaţionale, precum şi în pregătirea practică a noilor tehnicieni de la bord.

Coreea de Nord a declarat că are în construcţie un submarin operaţional cu rachete balistice. După ce joi a fost la un exerciţiu de lansare a şase rachete balistice cu rază scurtă de acţiune (SRBM) în Marea Galbenă, liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat armatei să-şi intensifice exerciţiile pentru a descuraja şi a răspunde unui „război real” dacă va fi necesar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Duminică, mass-media de stat a relatat că că liderul nord-coreean a condus o reuniune a partidului de guvernământ pentru a discuta şi a decide „măsuri importante şi practice” pentru a spori disuasiunea de război a ţării în contextul intensificării acţiunilor Statelor Unite şi ale Coreei de Sud. Presa nu a oferit detalii cu privire la aceste măsuri.

Analiştii nu văd prea multe motive de a crede că lucrurile se vor linişti.

„Acesta este probabil doar începutul unei serii de teste provocatoare din partea Coreei de Nord. Phenianul este pregătit să răspundă agresiv la exerciţiile militare ample dintre SUA şi Coreea de Sud, precum şi la viitoarele summituri ale preşedintelui Yoon cu premierul (japonez) (Fumio) Kishida şi cu preşedintele (american) (Joe) Biden. Regimul Kim ar putea ordona tiruri de rachete cu rază de acţiune mai mare, ar putea încerca o lansare a unui satelit de spionaj, ar putea face o demonstraţie a unui motor cu combustibil solid şi poate chiar să efectueze un test nuclear”, a declarat Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha Womans din Seul.

#submarin

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.