Coreea de Nord a testat o nouă rachetă hipersonică cu combustibil solid şi rază de acţiune intermediară, a anunţat luni agenţia de presă de stat KCNA, acţiune condamnată de Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia.

Lansarea a avut ca scop testarea fiabilităţii noilor motoare cu combustibil solid în mai multe trepte şi de mare putere şi a unui focos controlat hipersonic manevrabil cu rază de acţiune intermediară, potrivit KCNA, care a precizat că testul nu a reprezentat o ameninţare la adresa securităţii ţărilor vecine.

Într-un comunicat, armata sud-coreeană a criticat lansarea ca fiind o încălcare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi a declarat că provocările directe ale Nordului vor fi întâmpinate cu „răspunsul său copleşitor”.

Lansarea rachetei balistice de duminică, prima lansată de Nord în acest an, a fost condamnată de trimişii Coreei de Sud, SUA şi Japoniei, care au declarat, după o convorbire telefonică între ei, că provocările Coreei de Nord sunt cauza principală a instabilităţii din regiune.

Testul a avut loc în aceeaşi zi în care o delegaţie condusă de ministrul de externe Choe Son Hui, care se îndrepta spre Rusia, a părăsit Pyongyangul, potrivit KCNA.

Lansarea rachetei şi vizita în Rusia au loc pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre cele două Corei, în urma seriei de lansări de rachete balistice intercontinentale efectuate de Pyongyang şi a primului său satelit militar de spionaj, precum şi a aprofundării legăturilor dintre Pyongyang şi Moscova, care au îngrijorat Washingtonul şi aliaţii săi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Într-un comunicat separat, luni, Coreea de Nord a acuzat Seulul de escaladarea tensiunilor în regiune prin exerciţii militare şi apeluri la înarmare ale oficialilor sud-coreeni.

„Chiar şi o mică scânteie poate fi un catalizator pentru conflicte fizice enorme între cele două ţări cele mai ostile”, se arată în comunicat.

Coreea de Nord a anunţat recent schimbări pentru a desemna Sudul ca stat separat, inamic, renunţând astfel la decenii de politică, liderul Kim Jong Un afirmând că reunificarea paşnică nu mai este posibilă.

Analiştii au declarat că această mişcare ar putea contribui potenţial la justificarea folosirii armelor nucleare împotriva Seulului într-un viitor război.

Armata sud-coreeană a declarat că racheta de duminică, lansată din zona Pyongyangului în jurul orei 14:55 (0555 GMT), a zburat la aproximativ 1.000 km (600 de mile) de coasta de est a ţării. Ministerul japonez al Apărării a declarat că altitudinea maximă a fost de cel puţin 50 km (30 de mile).

Rachetele hipersonice lansează de obicei un focos care se deplasează cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât viteza sunetului, adică aproximativ 6.200 km pe oră (3.850 mph), manevrându-se adesea la altitudini relativ joase.

În ciuda numelui lor, analiştii spun că principala caracteristică a armelor hipersonice nu este viteza – care poate fi uneori egalată sau depăşită de focoasele rachetelor balistice tradiţionale – ci manevrabilitatea lor, care poate ajuta focosul să se sustragă apărării antirachetă.

Pyongyang a declarat anterior că a testat noile sale motoare cu combustibil solid pentru o rachetă balistică intermediară la 11 şi 14 noiembrie.

#Coreea de Nord #Rachetele hipersonice

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.