Coreea de Nord este pregătită să închidă până la o duzină de ambasade, inclusiv în Spania, Hong Kong şi mai multe ţări din Africa, într-o mişcare care ar putea duce la închiderea a aproape 25% din misiunile Phenian în întreaga lume, transmite Reuters.

Recenta închidere de către Coreea de Nord a misiunilor sale diplomatice a fost un semn că ţara izolată are probleme în a face bani în străinătate din cauza sancţiunilor internaţionale, a declarat, marţi, Ministerul sud-coreean al Unificării.Luni, mass-media de stat nord-coreeană KCNA a declarat că ambasadorii ţării au făcut vizite de „adio” liderilor din Angola şi Uganda săptămâna trecută, iar mass-media locală din ambele ţări africane a raportat închiderea ambasadelor Nordului în aceste ţări.

Atât Angola, cât şi Uganda au creat legături de prietenie cu Coreea de Nord încă din anii 1970, menţinând cooperarea militară şi oferind surse rare de valută străină, cum ar fi proiectele de construcţie de statui.

Închiderea ambasadelor pregăteşte terenul pentru ceea ce ar putea fi „una dintre cele mai mari schimbări de politică externă din ultimele decenii”, cu implicaţii pentru angajamentul diplomatic, activitatea umanitară în ţara izolată, precum şi pentru capacitatea de a genera venituri ilicite, a scris Chad O’Carroll, fondatorul site-ului NK Pro, axat pe Coreea de Nord.

Mai mult de o duzină de misiuni s-ar putea închide, probabil din cauza sancţiunilor internaţionale, a tendinţei de dezangajare a Phenianului la nivel mondial şi a slăbirii probabile a economiei nord-coreene, a declarat el într-un raport de miercuri.

Ministerul Unificării de la Seul, care se ocupă de afacerile intercoreene, a declarat că retragerea reflectă impactul sancţiunilor internaţionale menite să reducă finanţarea programelor nucleare şi de rachete ale Nordului.

„Se pare că se retrag deoarece afacerile lor de câştiguri în valută s-au poticnit din cauza întăririi sancţiunilor de către comunitatea internaţională, ceea ce face dificilă menţinerea ambasadelor în continuare”, a declarat ministerul într-o declaraţie.

Coreea de Nord are relaţii oficiale cu 159 de ţări, dar avea 53 de misiuni diplomatice în străinătate, inclusiv trei consulate şi trei birouri de reprezentare, până când s-a retras din Angola şi Uganda, potrivit ministerului.

Coreea de Nord îşi va închide, de asemenea, ambasada din Spania, iar misiunea sa din Italia se va ocupa de afacerile din ţara vecină, a relatat agenţia de ştiri sud-coreeană Yonhap. Corespondenţa cu Partidul Comunist Spaniol, publicată pe site-ul partidului, arată că ambasada nord-coreeană a anunţat închiderea într-o scrisoare datată 26 octombrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ambasada Nordului din Madrid a fost în centrul atenţiei după ce membrii unui grup care urmăreşte răsturnarea liderului nord-coreean Kim Jong Un au organizat o spargere în 2019, în timpul căreia au legat şi au pus căluş personalului înainte de a pleca cu calculatoare şi alte dispozitive.

Phenianul a denunţat incidentul ca fiind o „încălcare gravă a suveranităţii şi un atac terorist” şi a acuzat Statele Unite că nu au investigat grupul în profunzime şi că au refuzat să îl extrădeze pe liderul acestuia.

#ambasade #Coreea de Nord

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.