Noua agenţie spaţială a Coreei de Sud a anunţat joi, 5 septembrie curent, că are planuri de a crea o „poartă spaţială”, o „pasarelă spațială” și un sistem complet care să transporte oamenii pe orbita joasă a Pământului cu prețuri mai mici decât cele practicate de SpaceX, compania lui Elon Musk.

Korea Aerospace Administration (KASA) a fost lansată în luna mai cu scopul de a face din Coreea de Sud o nouă putere spaţială, călcând pe urmele Statelor Unite, Rusiei şi Chinei.

Seulul, care este, de asemenea, angajat într-o cursă spaţială cu Coreea de Nord, înarmată nuclear, a declarat că îşi propune să plaseze o sondă pe Lună până în 2032 şi, eventual, să ajungă pe Marte. KASA a anunţat joi că intenţionează să construiască un sistem complet de transport spaţial, inclusiv o „pasarelă spaţială”, pentru a concura cu liderul de piaţă SpaceX.

„Vom face din industria aerospaţială o industrie-cheie şi ne vom propune o cotă de 10% din piaţa globală până în 2045”, a declarat directorul KASA, Yoon Young-bin, într-o conferinţă de presă.

În prezent, tarifele de transport ale SpaceX variază între 2.000 şi 3.000 de dolari pe kilogram, multe ţări apelând la această variantă pentru a transporta echipaj uman sau provizii la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale şi pentru plasarea de sateliţi pe orbită.

„Ne propunem să reducem costul transportului spaţial pe orbita joasă a Pământului la mai puţin de 1.000 de dolari pe kilogram”, a declarat Yoon.

KASA a indicat, de asemenea, că intenţionează să construiască un observator spaţial pentru a îmbunătăţi previziunile meteorologice spaţiale, dar şi pentru a facilita o viitoare tentativă de a ajunge pe Marte, după cum a spus John Lee, administrator adjunct responsabil de misiunile KASA. După modelul agenţiei spaţiale americane NASA, KASA a afirmat că va acţiona ca un „turn de control aerospaţial”, supervizând politica aerospaţială, dezvoltarea sateliţilor şi misiunile spaţiale, inclusiv explorarea Lunii.

Coreea de Sud a trimis prima sa sondă orbitală selenară, Danuri, în 2022, cu o rachetă SpaceX Falcon. Totodată, Coreea de Sud a lansat cu succes racheta Nuri şi a plasat sateliţi funcţionali pe orbita terestră anul trecut, după două încercări nereuşite. Seulul se pregăteşte pentru a patra lansare a rachetei Nuri, în a doua jumătate a anului 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Sud #Elon Musk #KASA

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.