După luni de instabilitate politică, Coreea de Sud se pregătește să aleagă în această săptămână un nou președinte, în locul conservatorului Yoon Suk Yeol, demis din funcție după instituirea bruscă și controversată a legii marțiale.

Sondajele sugerează că liberalul Lee Jae-myung este favoritul în cursa pentru alegerile anticipate de marţi, profitând de valul de nemulţumire publică faţă de dezastrul provocat de Yoon în decembrie, când a instituit legea marţială. Principalul candidat conservator, Kim Moon Soo, speră să câştige, dar observatorii spun că refuzul său de a-l critica direct pe Yoon i-a îngreunat misiunea de a reduce diferenţa faţă de Lee.

Câştigătorul va fi învestit în funcţia de preşedinte miercuri, fără perioada de tranziţie obişnuită de două luni. Noul lider se confruntă cu sarcini urgente, precum încercarea de a vindeca diviziunea profundă din ţară provocată de acţiunile lui Yoon, precum şi concentrarea asupra politicii „America first” a preşedintelui american Donald Trump şi asupra programului nuclear al Coreei de Nord, care avansează.

Cine candidează la preşedinţie?

Lee, care reprezintă principalul partid liberal, Partidul Democrat, este favorit în cursa electorală. În trei sondaje Gallup Korea publicate săptămâna trecută, 46% până la 49% dintre respondenţi l-au ales pe Lee ca viitor preşedinte, oferindu-i un avantaj confortabil faţă de Kim, care a obţinut 35% până la 37%.

Lee a pierdut la limită alegerile din 2022 în faţa lui Yoon şi a iniţiat cele două voturi ale parlamentului pentru anularea decretului lui Yoon privind legea marţială şi punerea lui sub acuzare, înainte de demiterea oficială a acestuia de către Curtea Constituţională în aprilie.

Criticile deschise ale lui Lee la adresa establishmentului conservator din Coreea de Sud şi apelurile sale la pedepsirea celor implicaţi în promulgarea legii marţiale de către Yoon au provocat îngrijorări în rândul oponenţilor săi, care se tem că alegerea lui Lee ar polariza şi mai mult ţara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kim, fost ministru al muncii în guvernul Yoon, a dus o luptă dificilă împotriva lui Lee, în timp ce Partidul Puterea Poporului, din care face parte, se străduieşte să recâştige încrederea publicului. Opoziţia lui Kim faţă de destituirea lui Yoon şi reticenţa sa de a critica în mod explicit liderul discreditat l-au îndepărtat de alegătorii moderaţi, spun analiştii.

Alţi patru politicieni candidează la preşedinţie, printre care Lee Jun-seok, din micul partid conservator New Reform Party, care a respins categoric cererea lui Kim de a prezenta un candidat comun pentru a preveni divizarea voturilor conservatoare.

Spre deosebire de alegerile anterioare, programul nuclear al Coreei de Nord nu a devenit un subiect fierbinte, ceea ce sugerează că majoritatea candidaţilor împărtăşesc opinia că Coreea de Sud are puţine mijloace imediate de a convinge Coreea de Nord să renunţe la armele nucleare. Nici politica tarifară agresivă a lui Trump nu a fost un subiect care să divizeze opinia publică.

Următorul guvern de la Seul ar putea avea dificultăţi în a calma tensiunile legate de securitate generate de programul nuclear al Coreei de Nord, care a fost complicat de sprijinul acordat de Coreea de Nord Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.

#alegeri #Coreea de Sud #Guvern

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.