Corina Călugăru a fost numită în funcția de secretar de stat al Ministerul Afacerilor Externe, decizia fiind aprobată miercuri de Cabinetul de Miniștri.

Până la această numire, Corina Călugăru a activat în calitate de ambasador cu misiuni speciale în cadrul MAE. Diplomat de carieră, aceasta are peste 20 de ani de experiență în serviciul diplomatic al Republicii Moldova, atât în administrația centrală a ministerului, cât și în misiuni diplomatice bilaterale și multilaterale.

De-a lungul carierei, Corina Călugăru a deținut funcția de ambasador al Republicii Moldova în Franța și Monaco, delegat permanent pe lângă UNESCO, reprezentant personal al președintelui Republicii Moldova pe lângă Organizația Internațională a Francofoniei, dar și ambasador și reprezentant permanent al țării noastre pe lângă Consiliul Europei.

Potrivit MAE, în timpul mandatului său la UNESCO, Republica Moldova a fost aleasă pentru prima dată membru al Consiliului Executiv UNESCO pentru perioada 2025–2029.

Instituția mai precizează că diplomata a contribuit la consolidarea parteneriatului strategic moldo-francez și la dezvoltarea cooperării Republicii Moldova cu organizații internaționale precum OSCE, UNESCO, OCDE sau OIV.

Corina Călugăru este licențiată în drept și economie la Universitatea de Stat din Moldova, deține un master în drept și a urmat studii în domeniul securității și politicilor europene la SNSPA București și Centrul de Politici de Securitate de la Geneva.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MAE #secretar de stat

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.