Dietele care au conținut scăzut de carbohidrați și prevăd consum mare de grăsimi pot provoca riscuri pentru sănătate. Cercetătorii British Columbia University din Vancouver au stabilit că asemenea regim alimentar crește riscul bolilor cardiovasculare.

Printre problemele care pot apărea în rândul adepților dietelor keto sunt blocarea arterelor, atacurile de cord, maladii arteriale periferice și accidentele cerebrale, conform CNN. De asemenea, crește și nivelul colesterolului în organism.

„Studiul nostru a stabilit că dieta săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi este asociată cu niveluri crescute de colesterol „rău” și cu riscul apariției bolilor de inimă. Daunele depășesc beneficiile”, afirmă oamenii de știință.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii au comparat dietele a 305 de persoane care au urmat regimul alimentar de tip keto cu alimentația a aproximativ 1200 de persoane care au avut alimentație obișnuită.

Dieta keto a apărut în 1920, când un medic a descoperit-o drept răspuns la crizele de epilepsie la copii. Regimul alimentar se bazează pe conținut sporit de grăsimi.

#boli #dieta #keto #riscuri #studiu

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.