Adoptarea Legii Magnitsky nu presupune că „până dimineață, toții bandiții vor sta într-o celulă”, consideră președintele Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc. De aceeași părere este și ex-deputatul Iurie Reniță, potrivit căruia Magnitsky este „o lege complementară”. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 13 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră”, informează tv8.md.

„Eu nu cred că noi astăzi dacă adoptăm Legea Magnitsky, până dimineață sau până în primăvară, toți bandiții vor sta într-o celulă, nu cred”, a subliniat Vasile Costiuc.

Potrivit proiectului de lege Magnitsky Moldova, licențele televiziunilor și instituțiilor media care aparțin sau sunt afiliate persoanelor sancționate, ar urma să fie retrase. Aceste canale media nu vor mai putea activa. De asemenea, nu vor putea activa nici canalele TV/radio care promovează imaginea persoanei fizice sau juridice incluse în lista de sancțiuni internaționale.

„Este o lege complementară. Dacă actuala guvernare mizează că prin această lege dă lovitura mortală și toți hoții și bandiții sunt prinși și puși la dubă, e o mare eroare”, a adăugat Iurie Reniță.

Iar secretarul general al Platformei DA, Liviu Vovc, a menționat că „cetățenii trebuie să înțeleagă că este o lege care să protejeze statul și ea nu prevede confiscarea averii, adică doar prevede blocarea, sechestrarea, înghețarea averilor”.

Proiectul Magnitsky Moldova, inițiativă care va permite statului să aplice sancțiunile internaționale asupra unor persoane și pe teritoriul Republicii Moldova ar putea fi votat în prima lectură de Parlament până la sfârșitul anului, potrivit deputatului PAS, Radu Marian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prin Legea Magnitsky se va stabili care sunt persoanele sancționate la nivel internațional care vor fi vizate de lege, dar și persoanele afiliate direct de cei sancționați.

Toți cei care vor fi incluși într-o listă de sancțiuni de tipul listei Magnitsky, existente în Statele Unite ale Americii, li se vor îngheța toate bunurile. Asta înseamnă că ei nu vor putea să vândă aceste bunuri, să le doneze sau să le transfere către alte persoane.

#banditi #inchisoare #Proiect Magnitsky #Vasile Costituc

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.