Costurile imediate pentru gestionarea eficientă a fluxului mare de refugiați ucraineni sunt de milioane de lei. O spune ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari. Potrivit oficialului, Guvernul trebuie să achite toate companiile de catering care asigură alimentarea cetățenilor ucraineni, să le ofere produse de strictă necesitate și să achite facturile instituțiilor unde sunt adăpostiți refugiații. Ministrul spune că Uniunea Europeană vine cu un ajutor consistent în acest sens, de asemenea, s-au solidarizat cu Republica Moldova mai multe organizații internaționale care ne oferă asistență, notează IPN.

Potrivit datelor oficiale, făcute publice de Ministerul de Interne de la izbucnirea războiului din Ucraina, 123 de mii de cetățeni ai țării vecine au traversat frontiera Republicii Moldova pe sensul de intrare. O bună parte dintre ei doar tranzitează țara, îndreptându-se spre statele Uniunii Europene. Totuși, peste 55 de mii de ucraineni, dintre care 21 de mii de copii se află, în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova.

„Avem nevoie de materiale pentru refugiați ca să le acordăm primul ajutor umanitar necesar. Adică, saltele, pături, perne, produse de igienă, mâncare. Până acum refugiații au fost asigurați cu servicii de catering, toate aceste lucruri presupun niște costuri. Clădirile, de exemplul blocul de la USM, care nu era funcționat trebuie conectat la încălzire și știți care sunt tarifele astăzi. Toate aceste costuri vor fi rambursate agenților economici sau instituțiilor publice. Costurile estimate sunt de milioane de lei și Uniunea Europeană va veni cu sprijin financiar de milioane de euro ca să ne ajute să facem față acestei situații”, a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

Ieri, comisarul european Olivér Várhelyi, aflat într-o vizită oficială la Chișinău, a anunțat că Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova 15 milioane de euro pentru a ajuta la gestionarea imediată a crizei refugiaților. Ministrul spune că pe lângă asistență financiară, Guvernul are nevoie și de voluntari care să asigure eficientizarea procesului de cazare.

„La Guvern este o platformă a voluntarilor unde sunt înregistrați 2800 de voluntari și la necesitate ei sunt mobilizați în cele 170 de puncte de cazare a refugiaților. Ieri, când am activat blocul 6 de la USM, au venit 30 de voluntari care au mutat băncile sălilor de curs, s-a făcut în grabă tot ce era necesar și în 2 ore refugiații au putut fi plasați”, a mai spus ministrul.

Ieri, Calea Ferată a Moldovei a pus la dispoziție un tren cu 11 vagoane pentru transportarea a altor 1200 de refugiați din Ucraina, care au intrat prin punctul de trecere a frontierei Otaci-Moghilev-Podolsk.

#Criza refugiaților #refugiați Ucraina

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.