În perioada 12 – 19 decembrie 2021, au fost înregistrate 2.540 cazuri de COVID-19, dintre care aproape 41% (1.045) în regiunea transnistreană.

În săptămâna 50, incidența a constituit 68 cazuri la 100 mii populație, înregistrând o scădere cu peste 25% comparativ cu săptămâna precedentă și cu aproape 53% comparativ cu luna trecută, anunță Ministerul Sănătății, într-un comunicat de presă.

„Totodată, a fost înregistrat cod portocaliu în regiunea transnistreană, unde au fost confirmate 220 cazuri la 100 mii populație, și în raionul Ocnița unde a fost atinsă cifra de 110 cazuri la 100 mii de locuitori. În cinci teritorii, se atestă cod galben cu o incidență de la 72 la 94 cazuri la 100 mii populație, iar în 31 teritorii se atestă cod verde cu o incidență sub 50 cazuri la 100 mii populație. Numărul cazurilor de infectare în rândul copiilor a scăzut cu aproape 32%, de la 393 copii în săptămâna 49 la 268 copii în săptămâna 50. Totodată, au fost înregistrate 8 cazuri de infectare în rândul femeilor gravide”, se arată în comunicat.

În perioada menționată, au fost notificate 125 de decese, mortalitatea fiind de 3,4 decese la 100 mii populație.

„Astfel, a fost înregistrată o scădere de peste 17% comparativ cu indicatorul respectiv din săptămâna precedentă și o reducere de circa 63% comparativ cu luna trecută. În prezent, secții cu paturi pentru pacienții COVID-19 sunt organizate în 23 instituții medico-sanitare publice. Numărul de paturi destinat pacienților cu COVI-19 a înregistrat o scădere de circa 15% comparativ cu săptămâna precedentă. Media numărului de pacienți spitalizați a constituit 982 de persoane, cu peste 15% mai puțin față de săptămâna precedentă și cu peste 50% mai puțin comparativ cu luna trecută”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, media pentru ultimele șapte zile a numărului de pacienți spitalizați cu forme grave în ATI a constituit 137, înregistrând o scădere de peste 10% comparativ cu săptămâna precedentă și o reducere de peste 41% față de aceeași perioadă a lunii trecute.

#cazuri covid #cod portocaliu #Moldova

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.