Numărul de persoane infectate cu noul tip virus Sars-Cov-2 crește din nou, iar mai multe raioane sau municipii din țară intră sub alerta de Cod Roșu, informează Realitatea.md.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Sănătății, în săptămâna 16.08 – 22.08.2021 au fost înregistrate 2.388 cazuri de COVID-19, dintre care 85% în rândul persoanelor nevaccinate, iar 3% la persoanele vaccinate cu schemă incompletă.

Față de săptămâna precedentă, se atestă o creștere a numărului de cazuri cu 68.9%, media cazurilor din ultimele 14 zile fiind de 272 cazuri. A crescut numărul cazurilor de infectare în rândul copiilor cu 45,7% (de la 129 copii săptămâna 32 la 188 copii în săptămâna 33), cât și în rândul femeilor gravide, de la 11 la 19 cazuri.

Majoritatea pacienților au dezvoltat forme ușoare și asimptomatice (81.9%), fiind urmați de pacienții cu forme medii (12.0%) și forme grave (6.1%). Internați în stare extrem de gravă în secțiile de terapie intensivă se află la moment 42 pacienți.

Numărul total de decese înregistrate în RM constituie 6363 decese, 80.9% decese au fost înregistrate la persoanele cu vârsta peste 60 ani, 41.2% din ele în rândul persoanelor de sex feminin. Cele mai afectate teritorii administrative sunt mun. Bălți (300 cazuri la 100 mii), mun. Chișinău (294 cazuri la 100 mii), r. Edineț (264 cazuri la 100 mii) și r. Anenii Noi (246 cazuri la 100 mii).

Pe parcursul săptămânii 33 au fost înregistrate 55 decese, înregistrând o creștere de circa 2 ori comparativ cu săptămâna 32 (26 decese) și săptămâna 31 (27 decese).

Totodată, numărul de vindecați a crescut cu 12.1% comparativ cu săptămâna 32, constituind 255.279 mii persoane.

Incidența în ultimele 14 zile constituie 109 cazuri la 100 mii persoane, cu o creștere de 151.4% comparativ cu săptămâna 32 (72 cazuri la 100 mii) și cu 187.9% comparativ cu săptămâna 31 (58 cazuri la 100 mii).

În ultimele 14 zile, a fost stabilită alertă cu Cod Roșu în teritoriile administrative: mun. Cahul (249 cazuri la 100 mii), r. Edineț (227 cazuri la 100 mii), r. Soroca (184 cazuri la 100 mii), r. Leova (172 cazuri la 100 mii), mun. Bălți (161 cazuri la 100 mii), r. Cimișlia (160 cazuri la 100 mii), mun. Chișinău (142 cazuri la 100 mii), r. Ialoveni (134 cazuri la 100 mii), mun. Comrat (127 cazuri la 100 mii), r. Anenii Noi (125 cazuri la 100 mii), r. Sîngerei (123 cazuri la 100 mii), r. Basarabeasca (122 cazuri la 100 mii), Teritoriul administrativ din stânga Nistrului (118 cazuri la 100 mii), r. Cantemir (117 cazuri la 100 mii) și r. Căușeni (113 cazuri la 100 mii).

De la inițierea Campaniei de vaccinare împotriva COVID-19 (2 martie 2021) au fost administrate 1.219.812 doze de vaccin. Acoperirea națională cu o doză constituie 20.6%, cu schemă completă – 18.6%, lucrători medicali vaccinați cu o doză: 88,5 %, lucrători medicali vaccinați cu două doze: 84,5 %. În total, au fost imunizați împotriva virusului 88,5% din lucrătorii medicali, ceea ce a determinat reducerea morbidității în rândul acestora cu 90%.

Cea mai înaltă rată de vaccinare cu schema completă e înregistrată în municipiul Chișinău – 28%, Soroca – 21%, Dubăsari – 20%, Orhei -19%. În același timp, în raioanele Leova, Sângerei și UTA Găgăuzia, e cea mai redusă acoperire vaccinală din țară de 10% – 13%. O rată mică e și în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani.

Totodată, ultimele date arată că au fost raportate în total 1.467 reacții adverse, dintre care 92.7% cu forme ușoare, 7.3% cu forme moderate, forme severe nu au fost înregistrate.

Menționăm că, până în prezent, Republica Moldova a recepționat 1.605.550 de doze de vaccin împotriva COVID-19. Vaccinarea împotriva COVID-19 este gratuită și recomandată de toate instituțiile în sănătate la nivel național și internațional, fiind singura soluție pentru a opri pandemia.

#alertă COVID-19 #campanie de vaccinare #cod roșu #vaccin

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.