În timp ce la OrheiLand polițiștii luptă cu vizitatorii, la Bălți se pare că pandemie nu este. Într-o fotografie postată de un internaut de la patinoarul din Bălți, se văd mai mulți copii, dar și maturi care se distrează, scrie sinteza.org

Toate intrările în cel mai mare parc de distracții din țară – OrheiLand au fost blocate de polițiști. Asta în pofida faptului că acesta este un loc public, accesibil pentru oricine, oricând. În plus, Comisia Extraordinară de Sănătate Publică a raionului Orhei nu interzice activitatea OrheiLand, în contextul noilor restricții și limitări privind situația pandemică, instituite la nivelul întregii țări.

Primarul municipiului Orhei, Pavel Verejanu, a descris, într-un live pe pagina sa de Facebook, situația de la OrheiLand și a vorbit despre acțiunile și măsurile luate de Ministerul Afacerilor Interne, dar și de celelalte autorități centrale.

Amintim că, totul a început la data de 28 ianuarie, când mai multe echipaje ale Inspectoratului Național de Securitate Publică au mers la parcul de distracții OrheiLand pentru a informa cetățenii despre faptul că accesul în zonă este restricționat, conform deciziei Comisiei Naționale de Sănătate.

Mai multe ore, polițiștii au purtat discuții cu locuitorii orașului Orhei pentru a respecta măsurile de protecție impuse la nivel național. La scurt timp și membrii Consiliului Raional, împreună cu deputat Partidului „ȘOR” Marina Tauber și-au făcut apariția.

Marina Tauber le-a cerut explicații polițiștilor despre motivul aflării pe teritoriul OrheiLand. Tauber le-a prezentat documentul care prezintă statului său de deputat și i-a îndemnat pe oamenii legii să facă același lucru. Tauber le-a spus oamenilor legii că fracțiunea este împotriva măsurilor impuse de CNSEP.

„Dumneavoastră puteți să faceți ce vreți, noi avem hotărârea Comisiei raionale..” a spus Tauber, iar în replică polițistul i-a spus că „această decizie este una ilegală”.

Totodată, primarul orașului a ținut să le explice oamenilor legii că rata de infectare în Orhei este mică.

„În mediu astăzi, în Republica Moldova, dacă luăm la numărul populației de cazuri infectate e 0,5%. În Orhei ca să știți e 0,26% dacă să luăm separat. (…) Dumneavoastră (n.r către polițist) puteți să-mi demonstrați că oamenii până la ora 10 nu se infectează în parcuri, iar după ora 10 se infectează?”, a menționat primarul orașului Pavel Verejan.

#Balti #Orhei #OrheiLand

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.