De-a lungul ultimelor luni ale acestui an, liderii marilor economii ale lumii au scăzut din popularitate. Cel puțin, datele compilate de compania germană de statistică Statista indică această concluzie. De menționat că, datele urmăresc evoluția din 20 martie 2021.

În această statistică au fost incluși liderii Statelor Unite, Japoniei, Germaniei, Franței, Regatului Unit, Indiei, Braziliei și Mexicului.

View this post on Instagram

A post shared by Statista (@statista)

Dintre aceștia doar doi au avut creșteri în cota de încredere a populației țărilor lor – președintele mexican, Andres Manuel Lopez Obrador, care a crescut cu 13 procente, și șefa guvernului german, Angela Merkel, care crește cu 11 procente.

În schimb, liderii UK, Braziliei, Franței și Japoniei, care deja aveau cote de încredere negative (n. red. – numărul celor care nu au încredere este mai mare decât al celor care au încredere) au cunoscut noi scăderi.

Cel mai prost stă premierul Japoniei, Yoshihide Suga, afectat puternic în ultima vreme de o accentuare epidemiei locale de COVID și de scandalul privind organizarea Jocurilor Olimpice pe timp de pandemie.

Nici Jair Bolsonaro, considerat responsabil pentru dezastrul produs de COVID în Brazilia, nu stă foarte bine la capitolul încredere.

De asemenea, Emmanuel Macron și Boris Johnson au cote de încredere cu minus.

Joe Biden și Narendra Modi, ambii cu cote de încredere ridicate, înregistrează, totuși, o scădere de 4 respectiv 14 puncte.

#liderii lumii #popularitate

Asistența medicală din penitenciare va fi integrată în sistemul public de sănătate. Reforma a intrat în etapa de pregătire, după ce miniștrii Justiției și Sănătății, Vladislav Cojuhari și Alexandru Gasnaș, au semnat documentul care stabilește pașii pentru trecerea la noul model.

Potrivit autorităților, schimbarea ar trebui să asigure persoanelor aflate în detenție acces la servicii medicale la aceleași standarde ca în comunitate. Procesul va fi făcut treptat, pentru ca tratamentele și serviciile medicale să continue și în perioada de tranziție.

Foaia de parcurs semnată de cei doi miniștri stabilește etapele, termenele și instituțiile responsabile de implementarea reformei.

În prezent, asistența medicală din penitenciare funcționează separat de sistemul național de sănătate. Integrarea urmărește să asigure mai multă independență pentru personalul medical, continuitatea tratamentului și un traseu medical mai clar pentru persoanele care ajung în detenție sau sunt eliberate.

Reforma este prezentată și ca parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană și a alinierii la standardele europene privind sănătatea în detenție.