Au fost prezentate informațiile privind situația pandemică la zi în țara noastră. Astfel, în ultimele 24 de ore, din cele 3.810 de teste efectuate, au fost confirmate alte 384 de cazuri noi de infectare cu COVID-19, dintre care 326 în rândul persoanelor nevaccinate.

Din numărul total de cazuri, 11 cazuri asociate cu contact în afara țării: 2- România, 2-Germania, 2-Rusia, 2-Ucraina, 1-Bulgaria, 1-Grecia, 1-Turcia. În context, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 269.986.

Din numărul total de cazuri, 8 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (1-medici, 4-asistenți medicali, 3-personal auxiliar). În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1.160 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 165 în stare extrem de gravă și 21 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 439 persoane au fost vindecate. În total, 258.849 persoane au fost tratate de COVID-19. În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 2.821 persoane, iar 15.970 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, MS anunță despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19.

Deces 6.420: Bărbat de 58 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP IMU. Comorbidități: nefropatie, hepatită.

Deces 6.421: Femeie de 92 de ani din mun. Chișinău, internată în IMSP IMU. Comorbidități: diabet zaharat, nefropatie, cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 6.422: Femeie de 80 de ani din Drochia, internată în IMSP IMU. Comorbidități: diabet zaharat, nefropatie, cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 6.423: Femeie de 69 de ani din Comrat, internată în SR. Comrat. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 6.424: Femeie de 83 de ani din r. Edineț, internată în SR. Edineț. Comorbidități: insuficiență cardiacă.

Deces 6.425: Femeie de 90 de ani din Basarabeasca, internată în IMSP IMU. Comorbidități: hipertensiune arterială, pancreatită, cardiopatie hipertensivă, fibrilație atrială.

Deces 6.426: Femeie de 47 de ani din r. Căușeni, internată în SR. Căușeni. Comorbidități: boală cerebrovasculară.

#cazuri de infectare #COVID-19 #decese

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.