Alte 850 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, dintre care 693 în rândul persoanelor nevaccinate.

Din numărul total de cazuri, 27 cazuri asociate cu contact în afara țării: 6-România, 4-Turcia, 3-Bulgaria, 3-Italia, 3-Rusia, 2-Germania, 1-Egipt, 1-Grecia, 1-Marea Britanie, 1-Muntenegru, 1-Portugalia, 1-Spania.

Numărul total de teste efectuate – 6.803, dintre care 3.378 – teste Rapid -Antigen.

Bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 271.535.

Din numărul total de cazuri, 10 sunt în rândul lucrătorilor medicali: (2-medici, 4-asistenți medicali, 4-personal auxiliar).

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1.215 persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 123 în stare extrem de gravă și 17 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 478 persoane au fost vindecate. În total, 259.977 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 2.878 persoane, iar 15.080 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, vă anunțăm despre înregistrarea altor decese provocate de COVID-19.

Deces 6.446: Bărbat de 69 de ani din r. Cahul, internat în SR. Cahul. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiomiopatie.

Deces 6.447: Bărbat de 61 de ani din r. Căușeni, internat în IMSP SCR. „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 6.448: Femeie de 52 de ani din r. Nisporeni, internată în IMSP SCR „Timofei Moșneaga”. Comorbidități: cardiopatie, obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat, nefropatie.

Deces 6.449: Femeie de 81 de ani din Basarabeasca, internată în IMSP Institutul de Ftiziopneumologie,,ChirilDraganiuc”. Comorbidități: cardiopatie, obezitate.

Deces 6.450: Bărbat de 76 de ani din r. Sângerei, internat în SC. Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie.

Deces 6.451: Femeie de 69 de ani din r. Sângerei, internată în SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie hipertensivă.

Deces 6.452: Femeie de 64 de ani din r. Cahul, internată în SR. Cahul. Comorbidități: diabet zaharat, cancer.

Deces 6.453: Femeie de 84 de ani din or. Cahul, internată în SR. Cahul. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială, boală renală, diabet zaharat.

Deces 6.454: Femeie de 37 de ani din or. Cahul, internată în SR. Cahul. Comorbidități: obezitate, hepatită, pancreatită.

Deces 6.455: Femeie de 74 de ani din r. Cantemir, internată în SR. Cahul. Comorbidități: cardiomiopatie, hipertensiune arterială, boală renală, diabet zaharat.

#cazuri covid #COVID-19

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.