Coronavirusul exercită un impact negativ asupra funcțiilor cognitive, chiar dacă persoana a fost un pacient asimptomatic. Totuși, nu toți cei care au fost bolnavi sesizează acest lucru și foarte puțini apelează la medici cu asemenea problem, scrie Rupor.md

Anunțul a fost făcut de Vladimir Zaharov, profesor la Departamentul de neurologie a Facultății de Medicină a Primei Universități Medicale de Stat din Moscova „I. M. Secenov”.

Cercetătorii ruși au efectuat un studiu asupra tulburărilor cognitive cauzate de COVID-19 și au descoperit că virusul poate afecta creierul, cauzând tulburări psihice și neurologice. Prin urmare, este logic că SARS-CoV-2 poate afecta și abilitățile cognitive.

Cele din urmă includ nu doar inteligența sau memoria, dar și claritatea percepției, capacitatea de a dobândi noi abilități locomotorii, viteza de reacție și concentrarea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit medicului, cele mai frecvente simptome cognitive după coronavirus sunt extenuarea în urma eforturilor intelectuale și senzația de nebulozitate cap, care îngreunează capacitatea de concentrare. Întâi de toate, schimbările se manifestă în sfera vitezei de reacție și a concentrării atenției, persoana devenind mult mai lentă.

O viziune diferită are cercetătoarea Ainur Ragimova, care activează în cadrul Centrului de Neuroeconomie și Cercetări Cognitive al Școlii Superioare de Economie din Rusia.

„Diminuarea capacităților intelectuale în urma coronavirusului reprezintă un subiect destul de controversat. Boala nu poate afecta în mod direct nivelul intelectual – este o caracteristică care constă din diverse componente. După SARS-CoV-2, crește gradul de oboseală și sporește riscul de înrăutățire a sănătății mintale, însă capacitățile intelectuale nu scad”, menționează specialistul.

Cu toate acestea, Ragimova a remarcat că, în cazul în care există o scădere semnificativă a funcțiilor cognitive, pacientul ar trebui să treacă un test screening. În acest mod, ar putea fi identificat debutul latent al bolilor neurologice, care s-au manifestat în perioada când persoana avea COVID.

#afectiuni #cercetatori #coronavirus #COVID-19 #tulburare neurologica

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.